- Felul: comun/propriu; simplu/compus;
- Genul: masculin/feminin/neutru. Pentru substantive nume de ființă se specifică m o b i l (forme diferite de gen leu/leoaică ) sau e p i c e n (aceeași formă pentru ambele genuri – veveriță);
- Numărul: singular/plural. Se precizează și cazurile de substantive cu formă doar de singular singularia tantum sau doar formă de plural pluralia tantum.
- Cazul: Nominativ (subiectul și numele predicativ), Acuzativ (atributul substantival prepozițional, complementul direct, complementul indirect cu prepoziții – de, la, despre, din, complementul circumstanțial de loc/mod/timp), Genitiv (atributul substantival genitival), Dativ (complementul indirect), Vocativ (n-are funcție sintactică);
- Felul articulării: articulat cu articol hotărât/nehotărât sau nearticulat.
- Funcția sintactică
Ex.Când fata a intrat în cameră, toți au întors privirile spre ea.
fata – substantiv comun, simplu, gen feminin, numărul singular, cazul nominativ, articulat cu articolul hotărât feminin enclitic –a., funcția sintactică de SB
privirile – substantiv comun, simplu, gen feminin, numărul plural, cazul acuzativ, articulat cu articolul hotărât –le, funcția sintactică de CD
- Felul, după funcție: hotărât, nehotărât, posesiv (sau genitival), demonstrativ (sau adjectival);
- Felul, după poziție: enclitic/proclitic;
O frunză dansa în bătaia vântului.
o = articol nehotărât, feminin, singular, proclitic
- Felul: simplu/compus, variabil cu patru/trei/două forme și invariabil;
- Genul: masculin/feminin/neutru;
- Numărul: singular/plural;
- Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ/vocativ;
- Gradul de comparație – se precizează numai dacă adjectivul prezintă o însușire care poate fi comparată;
- Funcția sintactică.
Ioan era cel mai înalt băiat.
cel mai înalt = adjectiv simplu, variabil, cu două terminații, masculin, singular, nominativ, grad de comparație superlativ absolut, funcția sintactică de atribut adjectival.
- Felul: de întărire, posesiv, demonstrativ (de apropiere, de depărtare sau de identitate), nehotărât, negativ, interogativ sau relativ;
- Persoana la adjectivele pronominale de întărire sau posesive;
- Genul;
- Numărul;
- Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ/vocativ;
- Funcție sintactică.
Nu știu ce-au făcut ceilalți copii.
ceilalți – adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare, masculin, plural, nominativ, fucția sintactică de At adjectival
- Felul: pronume personal;
- Persoana;
- Numărul;
- Cazul: nominativ/ acuzativ/ genitiv/dativ/vocativ (doar la persoana a II-a)
- Genul;
- Forma: accentuată/neaccentuată;
- Funcția sintactică.
Unii nu-i contestă adevăratele sale merite.
i = pronume personal, persoana a III-a, singular, dativ, forma atonă, funcție sintactică de CI
- Felul: pronumele de întărire;
- Persoana;
- Numărul;
- Genul;
- Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ/vocativ;
- Funcția sintactică.
Este folosit doar cu valoare adjectivală.
Eu însămi l-am susținut cu toate forțele.
însămi = adjectiv pronominal de întărire, persoana I, singular, feminin, nominativ, funcția sintactică de At adjectival.
- Felul: pronumele reflexiv;
- Persoana;
- Numărul;
- Cazul: dativ/acuzativ.
- Forma: accentuată/neaccentuată.
- Se menționează, dacă este cazul, că pronumele reflexiv este marcă a diatezei reflexive sau pasive.
Cei doi abia își cărau desagii grei.
își = fără funcție sintactică, pronume reflexiv, persoana a III-a plural, forma accentuată, contribuie la formarea diatezei reflexive a verbului a căra
- Felul: un posesor – un obiect posedat/un posesor – mai multe obiecte posedate/mai mulți posesori – un singur obiect posedat/mai mulți posesori – mai multe obiecte posedate;
- Persoana;
- Genul;
- Numărul;
- Cazul: nominativ/ acuzativ/ genitiv/ dativ/vocativ;
- Funcția sintactică.
Din partea mea, puteți pleca orIcând
din partea mea – adjectiv pronominal posesiv, un posesor un obiect posedat, persoana I, acuzativ, precedat de locuțiunea prepozițională din partea, funcția sintactică de CC de relație
- Felul: pronume demonstrativ de apropiere/de depărtare/de identitate;
- Genul: masculin/feminin/neutru;
- Numărul: singular/plural;
- Cazul: nominativ/ acuzativ/ genitiv/ dativ/vocativ;
- Funcția sintactică.
Asta m-a intrigat extrem de mult
asta = pronume demonstrativ de apropiere, deși are formă feminină are sens neutru, fiind o formă populară, singular, nominativ, funcția sintactică de SB
- Felul: pronume relativ
- Genul: masculin/feminin (numai la pronumele care la genitiv și dativ – căruia – căreia);
- Cazul: nominativ/ acuzativ/ genitiv/ dativ;
- Funcția sintactică.
Nu știu ce-au făcut ceilalți.
ce – pronume relativ, acuzativ, funcție sintactică de CD
- Felul: pronume interogativ;
- Genul: masculin/feminin (numai la pronumele care la genitiv și dativ – căruia – căreia);
- Cazul: nominativ/ acuzativ/ genitiv/ dativ;
- Funcția sintactică.
Pe cine ai sunat?
cine = pronume interogativ, Acuzativ, precedat de prepoziția pe, funcția sintactică de CD.
- Felul: pronume nehotărât;
- Genul: masculin/feminin (doar la unul, altul, vreunul la toate cazurile și fiecare, oricare, orișicare la genitiv/dativ);
- Numărul: singular/plural (doar la unul, altul, vreunul);
- Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ;
- Funcția sintactică.
Unii nu-i contestă adevăratele sale merite.
unii = pronume nehotărât, masculin, plural, nominativ, funcția sintactică de SB.
- Felul: pronume negativ;
- Genul: masculin/feminin/neutru (numai la pronumele niciunul, niciuna);
- Numărul: singular/plural (numai la pronumele niciunul, niciuna);
- Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ;
- Funcția sintactică.
N-a dat cărți niciunuia.
niciunuia = pronume negativ, masculin, singular, caz dativ, funcția sintactică de CI
- Felul: cardinal propriu-zis (simplu/compus)/cardinal colectiv/cardinal multiplicativ/cardinal adverbial/cardinal distributiv/ordinal;
- Genul: masculin/feminin (numai dacă are forme speciale de gen un, una, doi, două);
- Numărul: singular/plural (numai dacă are forme flexionare care indică numărul);
- Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ;
- Funcția sintactică.
Cele dintâi flori se iveau în grădină.
cele dintâi – numeral ordinal precedat de articolul adjectival, nominativ, funcția sintactică de Atribut adjectival.
- Felul: personal/nepersonal , predicativ/copulativ
- Conjugarea: I (-a)/ a II-a (-ea)/ a III-a (-e)/ a IV-a (-i sau -î);
- Modul: indicativ/conjunctiv/condițional optativ/ imperativ/ prezumtiv/ infinitiv/ gerunziu/participiu/ supin;
- Timpul;
- Persoana: I, a II-a, a III-a (unipersonal, dacă este cazul);
- Numărul;
- Diateza: activă/activă pronominală (când pronumele reflexiv are funcție sintactică)/ pasivă/reflexivă;
- Tranzitivitatea: tranzitiv/intranzitiv;
- Tipul de flexiune: regulat/ neregulat;
- Funcția sintactică: predicat verbal/predicat nominal.
Problema era dacă ei doreau să se înscrie la cursuri.
era = verb copulativ a fi, conjugarea a IV-a, indicativ, imperfect, persoana a III-a, singular, diateza activă, intranzitiv, neregulat, funcție sintactică de Predicat Nominal.
În cazul locuțiunilor verbale se specifică elementele din care sunt compuse
și se face o analiză morfologică a acestora.
- Felul: adverb/locuțiune adverbială – de loc/de timp/de mod/relativ/ interogativ/ negativ:
- Gradul de comparație;
- Funcția sintactică.
Copiii scriau și citeau corect.
corect = adverb de mod, grad de comparație pozitiv, funcția sintactică de CCM.
- Felul: după formă simplu/compus, locuțiune prepozițională;
- Cazul cu care se construiește: acuzativ/genitiv/dativ.
Copiii de la școala noastră sunt implicați în acțiuni de voluntariat.
de la = prepoziție compusă, cazul acuzativ, însoțește atributul substantival prepozițional școală cu care se analizează
- Felul: după formă simplu/compus, locuțiune prepozițională;
- Felul după relația pe care o exprimă: coordonare (copulativă, adversativă, disjunctivă sau conclusivă)/ subordonare.
S-au gândit să plece la munte, dar nu au mai avut timp.
dar = conjuncție simplă, coordonatoare adversativă
- Felul după origine: propriu zisă, provenită din altă parte de vorbire sau onomatopee;
- Felul după sens: interjecție care redă o senzație fizică sau o stare sufletească, manifestarea unei voințe sau dorințe.
Cum analizezi luă?
luă – verb predicativ, personal, neregulat, conjugarea I, mod indicativ, timp imperfect, persoana a III-a, singular, diateza activă, funcție sintactică Predicat Verbal
Timp perfect simplu chiar
Daca vă referiți la era aveți dreptate este o greșeală. Dar e imperfect, nu perfect simplu
Cum analizez “sub”?
sub este prepoziție simplă, cazul Ac., care introduce, de obicei, un CCL. Se analizează împreună cu substantivul pe care îl determină.
cum se analizeaza pronumele imi unele a dorit
Dacă este vorba de pronumele îmi, la analiza se vor specifica urmatoarele: pronume personal, persoana I, singular, cazul dativ. Pentru funcția sintactică trebuie să apară într-o propoziție. De obicei este CI.
unele – pronume nehotărât, genulfeminin, nr. singular, cazul N sau Ac. Pentru funcția sintactică este nevoie de o propoziție. Poate fi subiect, atribut, CD
Eu știam că pronumele personal nu are gen……
Ea m-a chemat la fereastră.
El mi-a dat un buchet de flori.
Cărțile ei erau minunate.
Zâmbetul lui m-a cucerit.
Cum se analizeaza rău
Bănuiesc că vă referiți la cuvântul rău.
Se analizează în funcție de context.Rău poate fi:
– adjectiv, caz în care are funcția sintactică de atribut adjectival sau nume predicativ, precedat de verb copulativ;
– adverb, cel mai frecvent cu funcția sintactică de complement circumstanțial de mod.
Nimic nu costa mai mult decât omenia și bunul simț(de analizat morfologic)
De ce nu încercați să analizați întâi dvs și să postați pe comentarii. Nu îmi este greu să le analizez eu, dar este mult mai bine pentru dvs. Eu voi verifica și, dacă sunt greșeli, vi le semnalez și vi le și explic, totodată. În felul acesta vedeți unde aveți probleme.
Cum se analizează aparent din “iluzii aparent imposibile”?
Aparent este CCM, exprimat prin adverb, determină adjectivul imposibile. Avem aici un caz de conversie, din adjectiv în adverb.
Pentru a verifica dacă este adverb, treceți substantivul iluzii la singular
iluzie aparent imposibilă – unde puteți observa că aparent nu își schimbă forma
Cum se analizează expresia^ de patru ani ^?
Ar trebui sa imi dati contextul mai larg
de…..ani – CCT
patru – Atribut adjectival, exprimat prin numerele cardinal propriu-zis
Salut cum poti te rog sa analizezi fiecare cuvint din propozitia: O adevarata literatura trainica nu se poate intemia
O adevărată literatură nu se poate întemeia…
O…literatură = SB, exprimat prin substantiv simplu, comun,feminin singular caz N, articulat cu articolul nehotărât „o”;
adevărată = Atribut adjectival exprimat prin adjectiv propriu-zis, patru terminații, feminin, singular, caz N;
trainică = Atribut adjectival exprimat prin adjectiv propriu-zis, patru terminații, feminin, singular, caz N;
nu poate = PV, exprimat prin verb predicativ, conjugarea a III-a, mod indicativ prezent, diateza activă, precedat de adverbul de negație „nu”;
(a) se… întemeia = CD, exprimat prin verb reflexiv, mod infinitiv, prezent, caz Ac.
Bună seara, mă puteți ajuta , vă rog cu o verificare.
„..inteleg, ca fiind normalitate.”
ca fiind normalitate- Nume predicativ , exprimat prin verb impersonal, modul gerunziu, conjugarea a IV-a, diateza activa și substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular cazul Nominativ.
ca- conjunctie simplă …
Mulțumesc!
ca fiind normalitate – CCM comparativ, exprimat prin verb copulativ „a fi”, mod gerunziu și nume predicativ, „normalitate” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular cazul Acuzativ
ca este adverb de comparație, nu conjuncție
cum se analizeaza verbul a fi ?
Verbul „a fi” poate fi verb predicativ sau verb copulativ.
Când are sensul de a exista, a se afla, a se găsi, este verb predicativ, iar atunci când funcționează ca un simplu instrument gramatical care face legătura dintre subiect și numele predicativ, este verb copulativ.
Copiii sunt la patinoar. Copiii se află la patinoar – verb predicativ, PV (de sesizat că atunci când este predicativ, poate primi CCL)
Copiii sunt inteligenți. – verb copulativ, PN, face legătura dintre subiect și numele pedicativ inteligenți. Dacă eliminăm verbul copulativ sunt, inteligenți devine Atribut adjectival.
Verbul a fi este utilizat și în formarea diatezei pasive.
Copiii sunt susținuți de părinții lor. – PV, diateza pasivă, verbul a fi este urmat de un verb la participiu, care se acordă cu subiectul și primește Complement de Agent (subiectul logic care face acțiunea)
Fiul cel mic al pădurarului de la Coasta Morii, ajunsese un inginer mai vestit ca oricare după ani lungi de luptă cu sărăcia, grei, dar plini mereu de curaj şi de voie bună.
Fiul = subst com simplu, M, sg, N, art hot enclitic l
cel mic= adj propriu zis insotit de art dem adj cel, M, sg, Ac, grad pozitiv
al padurarului =subst com simplu, M, sg, G, art proclitic posesiv Gentival al, si art hot propriu zis enclitic lui.
de la Coasta Morii= subs propriu compus,
ajunsese= verb copulativ, sg, pers III, mod personal, timp mai mult ca perfect, diateza reflexiva
un inginer= s c s, M, sg, Ac, art proclitic nehotarat
mai vestit= adj propriuzis simplu, cu 2 terminatii, M, sg, Ac, grad de comparatie comparativ de superioritate
Ma puteti ajuta cu o annaliza morfologica a cuvintelor din fraza care eu nu le-am analizat?
Multumesc!
cel mic = caz N (determină substantivul „fiul”, care este în N)
de la Coasta Mării = caz Ac, precedat de prepoziția compusă „de la”
ajunsese = mod indicativ, diateza activă
un inginer = caz N (este Nume Predicativ)
ca oricare = pronume nehotărât, Acuzativ, precedat de adverbul de comparație „ca” (CCM)
după ani = substantiv simplu, comun, masculin, plural, caz Acuzativ, precedat de prepoziția „după” (CCT)
lungi = adjectiv propriu-zis, simplu, variabil, cu 3 forme (lung, lungă, lungi), masculin, plural, caz Acuzativ, grad de comparație pozitiv (Atr adj)
de luptă = substantiv, simplu, comun, feminin, singular, caz Acuzativ, precedat de prepoziția „de” (Atribut substantival prepozițional)
cu sărăcia = substantiv, simplu, comun, feminin, singular, caz Acuzativ, precedat de prepoziția „cu” (CI)
grei = adjectiv propriu-zis, simplu, variabil, cu 4 forme (greu, grea, grei, grele), masculin, plural,caz Acuzativ (Atr adj, determină substantivul „ani”)
dar = conjuncție simplă coordonatoare, adversativă
plini = adjectiv propriu-zis, simplu, variabil, cu 4 forme, masculin, plural, caz Acuzativ,grad de comparație pozitiv (Atr adj, determină substantivul „ani”)
mereu = adverb de timp
de curaj = substantiv, simplu, comun, neutru, singular, caz Acuzativ, precedat de prepoziția „de” (Atribut substantival prepozițional)
și = conjuncție simplă coordonatoare, copulativă
de voie = substantiv, simplu, comun, feminin, singular, caz Acuzativ, precedat de prepoziția „de” (Atribut substantival prepozițional)
bună = adjectiv propriu-zis, simplu, variabil, cu 4 forme,feminin, singular, caz Acuzativ, grad de comparație pozitiv (Atr adj, determină substantivul „voie”)
Cum analizez cuvantul optsprezece, va rog frumos
Numeral cardinal propriu-zis, compus
Analiza morfolagica a cuvintelor,cel mîndru,rasai,adîncă,tu eşti împresurată.
Pentru o mai bună analiză ar trebui să îmi oferiți un context.
Dacă este din poezia Nu mă înțelegi, de Mihai Eminescu, atunci:
cel mândru – adjectiv, simplu, variabil, 2 terminații, masculin, singular, precedat de articolul demonstrativ „cel”, caz N
răsai – verb personal, predicativ, conjugarea a IV-a, modul indicativ, prezent (este un regionalism), persoana a II-a, singular, intranzitiv
adâncă – adjectiv, simplu, variabil, 2 terminații, feminin, singular, caz Ac
tu – pronume personal, persoana a II-a, singular, caz nominativ
ești împresurată – verb personal, predicativ, conjugarea a IV-a, mod indicativ, prezent, persoana a II-a singular, diateza pasivă, tranzitiv
cum sa analizeaza este,sa aiba,paru,da seama,zimbeste,e.
Pentru o analiză exactă, ar fi trebuit să includeți verbele respective în propoziții.
este – poate fi verb copulativ sau predicativ, în funcție de context, intranzitiv, conjugarea a IV-a, mod indicativ, prezent, persoana a III-a singular, diateza în funcție de context, funcție sintactică de PN sau PV în funcție de context
e – IDEM este
să aibă – verb predicativ, personal, tranzitiv. conjugarea a III-a, mod conjunctiv, prezent, persoana a III-a sg/pl în funcție de context, funcție sintactică de PV.
zâmbește – verb predicativ, personal, tranzitiv. conjugarea a IV-a, mod indicativ, prezent, persoana a III-a sg, diateza activă, funcție sintactică de PV.
dă seama – locuțiune verbală (a răspunde de ceva), formată din verb și substantiv, verb personal, mod indicativ, prezent, persoana a III-a sg, diateza activă, PV
Analizati morfologic verbele este,sa aiba,paru,da seama,zimbeste,e.
bună ziua. am nevoie de ajutor un pic.
se dă fraza: ,,care se mai îmbulzea înca pe jos, în lungul liniei, căutând locuri, trenul trăsări într-o opintire bruscă, apoi porni lin”. Aici trebuie analizate toate cuvintele. Cele pe care am reușit eu sa le analizez sunt:
mai- numeral colectiv, nr. singular
se îmbulzea- verb, personal,predicativ, tranzitiv, regulat, conjugarea IV-a, pers.III, nr. singular, mod indicativ, timp imperfect, diateza refleivă, FS de predicat verbal
pe – prepoziție simplă
jos- adverb
liniei – substantiv comun, simplu, nr. singular, pers. III-a, gen femenin, art. cu art. hot. ,,-i”, caz D, FS de CI
căutând – verb, nepersonal, nepredicativ, tranzitiv, regulat, conj. I-a, modul gerunziu, pers. III-a, nr. sing, diateza pasivă, FS de CI
locuri – substantiv, comun, simplu, nr. plural, pers III-a, gen neutru, art cu art hot ,,-i”, caz N, FS de S
trenul – subs, comun, simplu, nr. sing, pers. III-a, gen neutru, art cu art hot ,,-l”, caz N, FS de SB
trăsări – verb, nepersonal, nepredicativ, tranzitiv, conj. IV-a, nr. singular, pers. III-a, mod infinitiv, timp prezent, diateza activă, FS de PN
opintire – subs, comun, simplu, nr. sing, pers. III-a, gen femenin, art cuart hot ,,-e”, caz N, FS de SB
bruscă – adj, simplu, variabil cu 3 forme, se conjugă în gen, nr și caz cu substantivul ,,opintire”, grad de comaparatie Pozitiv, FS de At
porni – verb, nepersonal, nepredicativ, intranzitiv, conj. IV-a, nr. singular, pers. III-a, mod infinitiv, timp prezent, FS de SB
lin – adj, simplu, invariabil, se acordă în gen, număr și caz cu subs ,,trenul”, nu are grad de comparație, FS CCM
Au mai rămas cuvintele care, mai, încă, pe jos, în lungul, într-o, apoi si pe lângă asta aș vrea să mai verificați odata cele scrise de mine.
multumesc mult. Să aveți o zi bună.
care – pronume relativ, caz N, SB (mi-ar fi trebuit toată fraza pentru analizarea lui care)
mai nu este numeral, ci adverb clitic, care nu apare singur, ci în relație cu alte cuvinte. Nu are funcție sintactică.
se îmbulzea – dacă este la diatea reflexivă, nu poate fi verb tranzitiv, ci reflexiv. Pentru a verifica reflexivitatea verbului, îl conjugăm adăugând forma accentuată a pronumelui personal
eu mă îmbulzesc pe mine, tu te îmbulzești pe tine etc.
încă – adverb simplu, de mod cantitativ, CCM
pe jos – adverb simplu, de loc, precedat de peepoziția pe, CCL
în lungul liniei – substantiv comun, simplu, nr. singular, pers. III-a, gen feminin, art. cu art. hot. ,,-i”, caz G, precedat de locuțiunea prepozițională „în lungul” (care cere genitivul), CCL
căutând – ATENȚIE se zice conjugarea întâi, nu întâia, iar funcția sintactică este de CCM
locuri – nu este articulat. (forma articulată cu articol hotărât este „locurile”). Funcția sintactică este de CD
tresări este verb intranzitiv (nu poți spune a tresări ceva. Adică nu poate fi urmat de un CD). Dacă are persoană, atunci este la un mod personal, nu nepersonal. Deci este la modul indicativ, timpul imperfect.
într-o opintire – substantivul nu are persoană, ci doare gen, număr și caz. Nu se scrie femenin, ci feminin. Nu este articulat cu articol hotărât, ci nehotărât „o”. Forma articulată cu articol hotărât este „opintirea”. Nu poate fi la N, deoarece este precedat de prepoziția într-, care cere cazul Ac. Prin urmare – subst. simplu, comun, feminin, singular, articulat cu articolul nehotărât „o”, caz Ac, precedat de prepoziția „într-”, CCM
bruscă are 4 terminații. Nu se spune se conjugă în gen, nr și caz, ci se acordă…
apoi – adverb simplu, de timp, CCM
porni – verb personal, predicativ, intranzitiv, conjugara a IV-a, persoana a III-a, singular, mod indicativ, timpul imperfect (la fel ca „tresări”. Trenul tresări , apoi (trenul) porni)
lin – adverb (determină verbul „porni”), CCM
Găsește toate pronumele reflexive și personale din textul de mai jos si conjugale :
Dimineața l-au trezit pe el din somn .Sunetele surde ale corbului și lătratul copoilor aduși de pădurar .Ștefan a luat-o încetișor printre grădini .Am pornit și eu înainte, poate voi vedea vreun tovarăș de-al meu .Eu îmi amintesc cu cea mai mare plăcere despre zilele petrecute la țară .Lauda de sine nu miroase a bine Fanache era de nouă ani când ia murit tatăl și numai că prin vis și-l amintea .
Terog frumos
PRONUME PERSONALE:
l – pronume personal, persoana a III-a, masculin, singular, Acuzativ, formă clitică (neaccentuată), pronume anticipativ al CD pe el cu care se analizează împreună
pe el – pronume personal, persoana a III-a, masculin, singular, Acuzativ, pecedat de prepoziția pe, CD
o – pronume personal, persoana a III-a, feminin, singular, Acuzativ, formă clitică, nu are funcție sintactică
eu – pronume personal, persoana I, singular, N, SB
i (din secvența i-a murit tatăl) – pronume personal, persoana a III-a , masculin, singular, Dativ, forma clitică, CI
-l – pronume personal, persoana a III-a, masculin, singular, Acuzativ, forma atonă, CD
PRONUME REFLEXIVE
îmi – pronume reflexiv, persoana întâi, caz D, nu are funcție sintactică
de sine – pronume reflexiv, persoana a III-a, Ac, precedat de prepoziția de, Atribut pronominal
De ce la îmi spui că e persoana a 3-ia ?
Nu e, ai dreptate. E persoana întâi. Am bătut repede. Scuze
Ok