- Funcția sintactică;
- Felul: comun/propriu; simplu/compus;
- Genul: masculin/feminin/neutru. Pentru substantive nume de ființă se specifică m o b i l (forme diferite de gen leu/leoaică ) sau e p i c e n (aceeași formă pentru ambele genuri – veveriță);
- Numărul: singular/plural. Se precizează și cazurile de substantive cu formă doar de singular singularia tantum sau doar formă de plural pluralia tantum.
- Cazul: Nominativ (subiectul și numele predicativ), Acuzativ (atributul substantival prepozițional, complementul direct, complementul indirect cu prepoziții – de, la, despre, din, complementul circumstanțial de loc/mod/timp), Genitiv (atributul substantival genitival), Dativ (complementul indirect), Vocativ (n-are funcție sintactică);
- Felul articulării: articulat cu articol hotărât/nehotărât sau nearticulat.
Ex.Când fata a intrat în cameră, toți au întors privirile spre ea.
fata – Sb, exprimat prin substantiv comun, simplu, gen feminin, numărul singular, cazul nominativ, articulat cu articolul hotărât feminin enclitic –a.
privirile – CD, exprimat prin substantiv comun, simplu, gen feminin, numărul plural, cazul acuzativ, articulat cu articolul hotărât –le
- Felul, după funcție: hotărât, nehotărât, posesiv (sau genitival), demonstrativ (sau adjectival);
- Felul, după poziție: enclitic/proclitic;
O frunză dansa în bătaia vântului.
o = articol nehotărât, feminin, singular, proclitic
- Funcția sintactică;
- Felul: simplu/compus, variabil, cu două terminații (frumos, frumoasă)/variabil cu o terminație (mare)/invariabil; cu patru/trei/două/o formă flexionară;
- Genul: masculin/feminin/neutru;
- Numărul: singular/plural;
- Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ/vocativ;
- Gradul de comparație – se precizează numai dacă adjectivul prezintă o însușire care poate fi comparată.
Ioan era cel mai înalt băiat.
cel mai înalt = atribut adjectival, exprimat prin adjectiv simplu, variabil, cu două terminații, masculin, singular, nominativ, grad de comparație superlativ absolut
- Funcția sintactică;
- Felul: de întărire, posesiv, demonstrativ (de apropiere, de depărtare sau de identitate), nehotărât, negativ, interogativ sau relativ;
- Persoana la adjectivele pronominale de întărire sau posesive;
- Genul;
- Numărul;
- Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ/vocativ.
Nu știu ce-au făcut ceilalți copii.
ceilalți – At adjectival, exprimat prin adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare, masculin, plural, nominativ
- Funcția sintactică;
- Felul: pronume personal;
- Persoana;
- Numărul;
- Cazul: nominativ/ acuzativ/ genitiv/dativ/vocativ (doar la persoana a II-a)
- Genul;
- Forma: accentuată/neaccentuată.
Unii nu-i contestă adevăratele sale merite.
i = CI, exprimat prin pronume personal, persoana a III-a, singular, dativ, forma atonă
- Funcția sintactică;
- Felul: pronumele de întărire;
- Persoana;
- Numărul;
- Genul;
- Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ/vocativ.
Este folosit doar cu valoare adjectivală.
Eu însămi l-am susținut cu toate forțele.
însămi = At adjectival, exprimat prin adjectiv pronominal de întărire, persoana I, singular, feminin, nominativ.
- Felul: pronumele reflexiv;
- Persoana;
- Numărul;
- Cazul: dativ/acuzativ.
- Forma: accentuată/neaccentuată.
- Se menționează, dacă este cazul, că pronumele reflexiv este marcă a diatezei reflexive sau pasive.
Cei doi abia își cărau desagii grei.
își = fără funcție sintactică, pronume reflexiv, persoana a III-a plural, forma accentuată, contribuie la formarea diatezei reflexive a verbului a căra
- Funcția sintactică;
- Felul: un posesor – un obiect posedat/un posesor – mai multe obiecte posedate/mai mulți posesori – un singur obiect posedat/mai mulți posesori – mai multe obiecte posedate;
- Persoana;
- Genul;
- Numărul;
- Cazul: nominativ/ acuzativ/ genitiv/ dativ/vocativ.
Din partea mea, puteți pleca orIcând
din partea mea – CC de relație, exprimat prin adjectiv pronominal posesiv, un posesor un obiect posedat, persoana I, acuzativ, precedat de locuțiunea prepozițională din partea.
- Funcția sintactică;
- Felul: pronume demonstrativ de apropiere/de depărtare/de identitate;
- Genul: masculin/feminin/neutru;
- Numărul: singular/plural;
- Cazul: nominativ/ acuzativ/ genitiv/ dativ/vocativ;
Asta m-a intrigat extrem de mult
asta = Sb, pronume demonstrativ de apropiere, deși are formă feminină are sens neutru, fiind o formă populară, singular, nominativ
- Funcția sintactică;
- Felul: pronume relativ
- Genul: masculin/feminin (numai la pronumele care la genitiv și dativ – căruia – căreia);
- Cazul: nominativ/ acuzativ/ genitiv/ dativ.
Nu știu ce-au făcut ceilalți.
ce – CD, exprimat prin pronume relativ, acuzativ
- Funcția sintactică;
- Felul: pronume interogativ;
- Genul: masculin/feminin (numai la pronumele care la genitiv și dativ – căruia – căreia);
- Cazul: nominativ/ acuzativ/ genitiv/ dativ.
Pe cine ai sunat?
cine = CD, exprimat prin pronume interogativ, Acuzativ, precedat de prepoziția pe
- Funcția sintactică;
- Felul: pronume nehotărât;
- Genul: masculin/feminin (doar la unul, altul, vreunul la toate cazurile și fiecare, oricare, orișicare la genitiv/dativ);
- Numărul: singular/plural (doar la unul, altul, vreunul);
- Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ.
Unii nu-i contestă adevăratele sale merite.
unii = Sb, exprimat prin pronume nehotărât, masculin, plural, nominativ.
- Funcția sintactică;
- Felul: pronume negativ;
- Genul: masculin/feminin/neutru (numai la pronumele niciunul, niciuna);
- Numărul: singular/plural (numai la pronumele niciunul, niciuna);
- Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ.
N-a dat cărți niciunuia.
niciunuia = CI, exprimat prin pronume negativ, masculin, singular, caz dativ
- Felul: cardinal propriu-zis (simplu/compus)/cardinal colectiv/cardinal multiplicativ/cardinal adverbial/cardinal distributiv/ordinal;
- Genul: masculin/feminin (numai dacă are forme speciale de gen un, una, doi, două);
- Numărul: singular/plural (numai dacă are forme flexionare care indică numărul);
- Cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ.
Cele dintâi flori se iveau în grădină.
cele dintâi – Atribut adjectival, exprimat prin numeral ordinal precedat de articolul adjectival, nominativ
- Funcția sintactică: predicat verbal/predicat nominal;
- Felul: personal/nepersonal , predicativ/copulativ
- Conjugarea: I (-a)/ a II-a (-ea)/ a III-a (-e)/ a IV-a (-i sau -î);
- Modul: indicativ/conjunctiv/condițional optativ/ imperativ/ prezumtiv/ infinitiv/ gerunziu/participiu/ supin;
- Timpul;
- Persoana: I, a II-a, a III-a (unipersonal, dacă este cazul);
- Numărul;
- Diateza: activă/activă pronominală (când pronumele reflexiv are funcție sintactică)/ pasivă/reflexivă;
- Tranzitivitatea: tranzitiv/intranzitiv;
- Tipul de flexiune: regulat/ neregulat
Problema era dacă ei doreau să se înscrie la cursuri.
era = PN, exprimat prin verb copulativ a fi, conjugarea a IV-a, indicativ, imperfect, persoana a III-a, singular, diateza activă, intranzitiv, neregulat.
În cazul locuțiunilor verbale se specifică elementele din care sunt compuse
și se face o analiză morfologică a acestora.
- Funcția sintactică;
- Felul: adverb/locuțiune adverbială – de loc/de timp/de mod/relativ/ interogativ/ negativ:
- Gradul de comparație.
Copii scriau și citeau corect.
corect = CCM, exprimat printr-un adverb de mod, grad de comparație pozitiv.
- Felul: după formă simplu/compus, locuțiune prepozițională;
- Cazul cu care se construiește: acuzativ/genitiv/dativ.
Copiii de la școala noastră sunt implicați în acțiuni de voluntariat.
de la = prepoziție compusă, cazul acuzativ, însoțește atributul substantival prepozițional școală cu care se analizează
- Felul: după formă simplu/compus, locuțiune prepozițională;
- Felul după relația pe care o exprimă: coordonare (copulativă, adversativă, disjunctivă sau conclusivă)/ subordonare.
S-au gândit să plece la munte, dar nu au mai avut timp.
dar = conjuncție simplă, coordonatoare adversativă
- Felul după origine: propriu zisă, provenită din altă parte de vorbire sau onomatopee;
- Felul după sens: interjecție care redă o senzație fizică sau o stare sufletească, manifestarea unei voințe sau dorințe.
Cum analizezi luă?
luă – verb predicativ, personal, neregulat, conjugarea I, mod indicativ, timp imperfect, persoana a III-a, singular, diateza activă, funcție sintactică Predicat Verbal
Timp perfect simplu chiar
Daca vă referiți la era aveți dreptate este o greșeală. Dar e imperfect, nu perfect simplu
Cum analizez “sub”?
sub este prepoziție simplă, cazul Ac., care introduce, de obicei, un CCL. Se analizează împreună cu substantivul pe care îl determină.
cum se analizeaza pronumele imi unele a dorit
Dacă este vorba de pronumele îmi, la analiza se vor specifica urmatoarele: pronume personal, persoana I, singular, cazul dativ. Pentru funcția sintactică trebuie să apară într-o propoziție. De obicei este CI.
unele – pronume nehotărât, genulfeminin, nr. singular, cazul N sau Ac. Pentru funcția sintactică este nevoie de o propoziție. Poate fi subiect, atribut, CD
Eu știam că pronumele personal nu are gen……
Ea m-a chemat la fereastră.
El mi-a dat un buchet de flori.
Cărțile ei erau minunate.
Zâmbetul lui m-a cucerit.
Cum se analizeaza rău
Bănuiesc că vă referiți la cuvântul rău.
Se analizează în funcție de context.Rău poate fi:
– adjectiv, caz în care are funcția sintactică de atribut adjectival sau nume predicativ, precedat de verb copulativ;
– adverb, cel mai frecvent cu funcția sintactică de complement circumstanțial de mod.
Nimic nu costa mai mult decât omenia și bunul simț(de analizat morfologic)
De ce nu încercați să analizați întâi dvs și să postați pe comentarii. Nu îmi este greu să le analizez eu, dar este mult mai bine pentru dvs. Eu voi verifica și, dacă sunt greșeli, vi le semnalez și vi le și explic, totodată. În felul acesta vedeți unde aveți probleme.
Cum se analizează aparent din “iluzii aparent imposibile”?
Aparent este CCM, exprimat prin adverb, determină adjectivul imposibile. Avem aici un caz de conversie, din adjectiv în adverb.
Pentru a verifica dacă este adverb, treceți substantivul iluzii la singular
iluzie aparent imposibilă – unde puteți observa că aparent nu își schimbă forma
Cum se analizează expresia^ de patru ani ^?
Ar trebui sa imi dati contextul mai larg
de…..ani – CCT
patru – Atribut adjectival, exprimat prin numerele cardinal propriu-zis