Articolul

A R T I C O L U L

DEFINIȚIE:  Articolul este singura parte de vorbire flexibilă care nu are un înțeles de sine stătător și nu poate îndeplini funcție de parte de propoziție (nu are funcție sintactică). El însoțește substantivul și alte părți de vorbire care se declină, avâd rolul de instrument gramatical sau de cuvânt ajutător pentru exprimarea cazurilor.

CLASIFICARE: Articolul poate fi clasificat după înțeles în:

a.      Articol nehotărât – un, o, niște, unui, unor, unei

b.      Articol hotărât – -l, -a, -le, -i, -lui, -lor

Articolul nehotărât este întotdeauna proclitic și are rolul de a preciza obiectul denumit.  El nu stă întotdeauna pe lângă substantivul pe care îl însoțește; uneori între el și substantiv apar alte cuvinte

Ex.  o harnică albină

OBSERVAȚII  Când analizați substantivul, articolul nehotărât se ia întotdeauna cu substantivul pe care îl determină, indiferent de poziția lui.

Articolul nehotărât un, o se confundă adeseori cu numeralul cardinal sau cu adjective pronominale negative.

Când cuvintelor un  și  o  li se opune un numeral, acestea sunt numerale.

                         O fată trece strada, iar două au rămas în parc.

Articolul hotărât  este de trei feluri:

1.      Articolul hotărât propriu-zis – -a, -l, -i etc.

2.      Articolul posesiv sau genitival – al, a, ai, ale

3.      Articolul demonstrativ sau adjectival cel, cea, cei cele

Articolul hotărât propriu-zis se deosebește de celelalte articole prin prin faptul că el nu apare ca un cuvânt de sine stătător, ci se alipește la sfârșitul cuvântului.

Numai articolul hotărât  lui  poate apărea ca un cuvânt separat, dar numai înaintea substantivelor proprii masculine, nume de persoane.

   lui Ion, lui Andrei

sau substantive feminine nume de persoane care se termină în consoană sau altă vocală decât cea consacrată –a

  lui Carmen, lui Jeni

Articolul hotărât individualizează substantivul și are un rol important în declinarea articulată a substantivului pentru că face posibilă deosebirea dintre cazurile   N / Ac şi G / D

Articolul posesiv sau genitival însoțește un substantiv ori un pronume la genitiv sau intră în componența pronumelui posesiv și a numeralului ordinal:

al elevului

al lui

al meu

al treilea

OBSERVAȚII     Atenție la acordul articolului posesiv, deoarece, uneori, între atributul substantival genitival și substantivul determinat se intercalează alte substantive sau părți de vorbire:

muzeul de istorie a orașului București

muzeul de istorie al orașului București

În exemplele de mai sus, muzeul poate fi de istorie a Bucureștiului, adică modul în care a apărut și s-a dezvoltat orașul București, sau poate fi muzeul de istorie, care se află în orașul București.

Articolul demonstrativ (adjectival) însoțește un adjectiv sau un număr făcând legătura dintre aceste părți de vorbire și substantivul pe care îl determină.

Iarna cea geroasă  – adjectiv

Elevii cei dintâi    – numeral

Ștefan cel Mare     – adjectiv

Articolul se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul determinat de adjectiv sau numeralul pe care-l însoțește.

OBSERVAȚII  articolul demonstrativ  cel, cea, cei, cele  se poate confunda cu formele scurte ale pronumele demonstrativ de depărtare care are aceleași forme.

Pentru a evita confuzia, trebuie știut că:

1.      Atunci când cel, cea, cei, cele  sunt urmate de un atribut substantival prepozițional, ele sunt pronume demonstrative:

cea cu cartea a reușit

2.      Atunci când sunt urmate de un atribut adverbial, ele sunt pronume demonstrative:

cel de acolo este al meu

3.      Atunci când sunt urmate de o propoziție atributivă, ele sunt pronume demonstrative:

 Am văzut pe cel/ ce-mi era drag./

Ca marcă a substantivului, articolul ajută la substantivizarea celorlalte părți de vorbire

(adj) leneș – (sbst) leneșul/ un leneș

(nr.) doi – (sbst) doiul/ un doi