Category: Teoria literaturii

Temele și motivele în baladele, basmele și povestirile populare comuniunea om-natură jertfa pentru creație tema iubirii binele și răul,unde binele învinge mereu răul dorul jalea înstrăinarea revolta ireversibilitatea timpului

Mitul jertfei pentru creației sau Mitul Meșterului Manole – reprezentat de balada Mănăstirea Argeșului și ilustrează ideea că nicio creație nu poate fi realizată fără sacrificiu. Mitul mioritic sau al transhumanței – ilustrat de balada Miorița realizată pe alegoria viață-moarte și exprimă atitudinea omului în fața morții pe care o consideră ceva firesc. Mitul erotic […]

Narațiunea este un mod de expunere prin care se povestesc fapte și întâmplări într-o succesiune logică de momente. În funcție de poziția naratorului în raport cu textul avem: narațiune la persoana I – naratorul povestește ceea ce aude, vede, trăiește; narațiune la persoana a III-a – naratorul cunoaște toate faptele și întâmplările și le împărtășește […]

Împrumutul – un termen din limba sursă/ LS este folosit în limba țintă/ LT, din motive de economie sau din cauza unei lacune în sistemul LT, unde nu există un termen care să acopere precis aceeaşi combinaţie de concepte. Termenul împrumutat se foloseşte pentru a crea un efect stilistic. Calcul – o traducere directă, cuvânt […]

CLASICISM, caracterul trebuie să fie ales și în consonanță cu firea. Limbajul și acțiunile personajului trebuie să reflecte o atitudine. Este unidimensional (etalează o singură trăsătură morală), creat în limita verosimilului și al necesarului. Personajul este dominat de rațiune, simțul onoarei și al datoriei ROMANTISM – Prezintă caractere excepționale în situații excepționale. Personajul romantic provine […]

Romantismul în literatura română cunoaște trei etape: I. preromantismul Gheorghe Asachi Ion Heliade Rădulescu Vasile Cârlova Grigore Alexandrescu II. romantismul de la momentul 1848 – un romantism patriotic, vizionar Nicolae Bălcescu Constantin Negruzzi Mihail Kogălniceanu Dimitrie Bolintineanu Alecu Russo III. romantismul după momentul 1848 care se prelungește, cu unele ecouri,  spre perioada primului război mondial […]

Clasicismul în literatura română s-a manifestat îndeosebi între secolele al XVII-lea și al XIX-lea, elemente ale acestui curent putând fi identificate la: Ion Budai Deleanu – Țiganiada Vasile Alecsandri Al. Odobescu Mihai Eminescu I. Creangă I.L. Caragiale I Slavici    

Reprezentanții poporanismului sunt: Jean Bart (pseudonimul lui Eugeniu Botez) – Datorii uitate; Spiridon Popescu – Moș Gheorghe la expoziție Elemente poporaniste se întâlnesc și la: Calistrat Hogaș – Pe drumuri de munte, În munții Namțului Gala Galaction Ion Agârbiceanu O Goga Mihail Sadoveanu

Exponenții  Iluminismului în literatura română sunt: Simion Micu – Brevis Historica notitia originis et progressu nationis Daco-Romanae  seu ut quidem barbara vocabulo appellant valachorum, ab initio usque ad secolum XVIII – 1778 , Istoria românilor cu întrebări și răspunsuri, 1791, Istoria, lucrurile și întâmplările românilor; Gheorghe Șincai – Hronica românilor; Petru Maior – Istoria pentru […]

În literatura română, umanismul este reprezentat de: Varlaam – Cazania sau Carte de învățătură Dosoftei – Psaltirea în versuri Antim Ivireanu – Didahii (Învățături) Grigore Ureche – Letopisețul Țării Moldovei Miron Costin – Vața lumii (pe tema fortuna labilis – fragilitatea ființei umane) Stolnicul Constantin Cantacuzino Ion Neculce – O samă de cuvinte Dimitrie Cantemir […]