Altădată sau  altă dată

altădată – adverb, are sensul de odinioară raportat la trecut, sau cândva, raportat la viitor

De altădată – din trecut

altă dată – în altă împrejurare, cu altă ocazie.

Ne vedem altă dată.
odată sau o dată

odată – când are valoarea unui adverb de timp,

  • cu sensul de mai demult
Aici a fost odată un spital.
  • sau cu sensul de la un moment dat:
Să sperăm că ne vom cunoaște odată.
  • sau cu sensul în sfârșit, în cele din urmă:
Hai odată.
Odată treaba terminată, am plecat.
odată ce   sau  odată cu - locuțiuni adverbiale de timp, 
cu sensul de îndată ce

o dată – numeral adverbial, în opoziție cu de două ori, de trei ori

L-am întâlnit o dată, nu de mai multe ori
L-am întâlnit o singură dată.
L-am întâlnit odată (demult).
totodată sau tot o dată

totdată – în același timp, simultan

Totodată, este im portant să menționăm beneficiile acestei ape minerale.

tot o dată

Ne-a vizitat tot o dată. (nu de două ori)
deodată sau de o dată

deodată   1. brusc, pe neașteptate

A începută să sune deodată.
  1. simultan, în același timp
Vorbeau toți deodată.

 de o datădată este substantiv

Nu putem vorbi de o dată precisă a întâlnirii.
vreodată sau vreo dată

vreodată – cândva

Ti-am spus vreodată cât de frumos scrii?

vreo dată dată este substantiv – face referire la un eveniment sau moment precis

Nu știu să se fi stabilit vreo dată a întâlnirii.
câteodată sau câte o dată

câteodată – uneori

Câteodată îmi doresc să înot în psicină.

câte o dată – dată este substantiv

Îmi mai notez în caiet câte o dată importantă.
niciodată sau nici o dată

niciodată -adverb de negație care  definește o acțiune care nu are loc, nu se poate întâmpla, imposibilă

Niciodată nu am mâncat ceva mai gusots.
Nu voi cânta niciodată la harpă.
Nu am să-ți povestesc niciodată ce s-a întâmplat.

nici o dată – dată este substantiv

Nu am scris nici o dată pe calendar.
demult sau de mult

demult – cândva

Demult, trăia într-un sătuc liniștit, un moș și-o babă.

de mult – de mult timp, dintr-o epocă trecută

Nu i-am mai văzut de mult (timp).
devreme sau de vreme ce

devreme – din timp, de timpuriu

Mă scol devreme, deoarece am mult de muncă.

de vreme ce  – deoarece

De vreme ce nu încerci nu poți reuși.
decât   sau   de cât

decât – cu sensul de „doar” în propoziții negative

Nu vreau decât să pot schia toată ziua.

de cât timp – timp este substantiv

De cât timp ai nevoie ca să repari mașina?
încât sau în cât

încât (conjuncție),nintroduce o subordonată consecutivă

Era atât de cald încât nu putea dormi

în cât timp – timp este substantiv

Nu știu în cât timp a terminat lucrarea.
altfel sau alt fel

altfel – altminteri

Învâț toată ziu, altfel n-am să reușesc la examene.

alt fel – alt tip de, alt sortiment, alt mod

A cerut și alt fel de mâncare
dealtfel sau de alt fel

dealtfel – pe lângă acestea, cu toate acestea

Dealtfel, nu cred să mai fi rămas vreo carte necitită.
ATENȚIE!!! După de altfel se pune, de obicei, virgulă.

de alt fel – are sensul de alt tip, alt mod

În această zonă cresc cireșe de alt fel.
defel sau de fel

defel – deloc, nicidecum.

!!! doar în propoziții negative.
 
Nu-mi place supa defel.
Nu plouă defel.

de fel – de loc din, originar din

Eu sunt de fel din București.
deloc sau de loc

deloc – nicidecum

Nu a scris tema  deloc.

de loc – originar din, băștinaș

Este de loc din Transilvania.
deoparte sau pe de-o parte

deoparte – la o oarecare distanță

Bunica a pus niște bani deoparte.

de o parte – îmbinare liberă, opusul lui de altă parte.

De o parte și de alta a lacului se construiau vile.
dinafară sau din afară

dinafară – în sintagma pe dinafară – pe de rost

A învățat poezia pe dinafară.

din afară – din exterior

Partea din afară a mașinii era zgâriată.
numai sau nu mai

numai – doar

Voiam numai să vă transmit urările mele de bine.

nu mai – indică încetarea unei acțiuni.

Nu mai am niciun pic de zahăr în casă.
Nu mai vine pe la noi.
întruna sau într-una

întruna – mereu, tot timpul

Vorbește întruna.

într-una – prepoziția întru urmată de pronumele nehotărât una

Într-una din zile a sosit un colet.
totuna sau tot una

totuna 1. același lucru

E totuna dacă vii sau nu.
  1. într-una, fără a se opri
O ține totuna cu a lui.

tot una – de asemenea, mereu

Eu am una, iar tu tot una.
bineînțeles sau bine înțeles

bineînțeles – desigur, firește

Bineînțeles că mergem și noi la teatru.

bine înțeles – participiul trecut al verbului a înțelege, precedat de adverbul bine

Proiectul a fost bine înțeles.
cuminte   sau  cu minte

cuminte – liniștit, ascultător

S-a făcut copil cuminte.

cu minte – îmbinare liberă substantiv precedat de prepoziția cu

Părea un om cu minte sănătoasă.
nicicând sau nici când

nicicând – niciodată

Nicicând nu voi purta o astfel de rochie.

nici când – îmbinare liberă de cuvinte

Nici când i-am dat medicamentul nu s-a simțit mai bine.