DEFINIȚIE: Propoziția subordonată care îndeplineşte funcția de compliment direct pe lângă un verb tranzitiv, la un mod personal sau nepersonal, o locuțiune verbală tranzitivă sau o interjecție cu valoare verbală tranzitivă – iată, iacă, uite – din regentă se numește propoziție completivă directă (CD).

         Verbe tranzitive:

Atâta liniște-i în jur 1/de-mi pare 2/că aud3/
Cum se izbesc de geamuri razele de lună.4/
Eu am auzit1/cum cântă pădurea2./
Am văzut1 /că citea în grădină2./
Nu știu1 /de ce nu am mai plecat la munte2/.
Auzind noi1/ ce ni se pregătește2/, ghiontitu-ne-am unul pe altul chicotind înăbușind

            Locuțiuni verbale tranzitive:

Eu am băgat de seamă1/ că pomi s-au uscat.2/

            Interjecții cu valoare predicativă:

Iată1/că pornesc la drum2/.

OBSERVAŢIE: Interjecţiile care cer CD sunt: iată, iacă, uite

 ATENȚIE!!! Completiva directă nu poate fi cerută n i c i o d a t ă de un verb reflexiv.  
                                  Mă mir1/ că ai reușit2/.  
…ai reușit este completivă indirectă cerută de verbul reflexiv a se mira (de ceva)

 PROPOZIȚIA COMPLETIVĂ DIRECTĂ POATE FI INTRODUSĂ PRIN:

Conjuncțiile că, să, cum, ca să, ca…să, dacă, de

Grigore crezuse la început1/ că o să-l înece zăpezile.2/
Nu înțeleg /cum a rezolvat problema2 /.
Budulea cel bătrân…întreba 1/dacă Huțu e amărât.2/
Nu se știe 1/ de-i vis 2/ ori aieve-i3./
                                             Profesorul voia1/ca elevul să deseneze harta.2/

Pronume sau adjective pronominale relative sau nehotărâte care, cine, ce, cât, oricare, oricine, orice, oricât.

M-a întrebat1/care carte e mai bună2 /este de la cea mai bună prietenă a mea.
Să blesteme1 /pe oricine de mine o avea milă2./
Vreau să știu1/ cine a plecat2 /.
Am cântat1 /orice le-a plăcut2./
Auzi tu, mamă, 1/câte-mi spune?2/

Adverbe relative unde, când, cum, cât, care pot fi precedate de prepoziții

Omul spunea1/ unde se duce,2/
Nu știu/ când vine2./
Nu ne învățase1/ cum să începem.2/

TOPICA ȘI PUNCTUAȚIA PROPOZIȚIEI COMPLETIVE DIRECTE:

  • Propoziția completivă directă când este așezată î n a i n t e a regentei se desparte, de obicei, prin virgulă.
Ce știi tu azi1/, eu am știut de ieri2/.
  • Când se află d u p ă regentă, nu se desparte prin virgulă.
Cunosc1 /ce răutăți ne-au făcut frații tăi.2/