DEFINIȚIE: Propoziția subordonată care îndeplineşte funcția de compliment indirect pe lângă un verb tranzitiv sau intranzitiv, o locuțiune verbală, un adjectiv, un adverb sau o interjecție cu valoare verbală din regentă se numește propoziție completivă indirectă (CI).
Mă pregăteam1/ să plec acasă2./ verb intransitiv
Mă tem1/să nu fi răcit2./ verb intransitiv
Îmi aduc aminte1 /că îl cunosc2./ locuțiune verbală
Halal1/de cine te-a trimis2/. interjecție
Bucuros1/ că vremea era frumoasă2/ își continuă excursia1 /. adjectiv
ATENȚIE!!! Completiva indirectă poate determina și substantive nearticulate. Carte frumoasă, cinste1 /cui te-a scris2./
PROPOZIȚIA COMPLETIVĂ INDIRECTĂ POATE FI INTRODUSĂ PRIN:
Conjuncțiile că, să, cum că, ca…să, dacă, de etc:
Se mira1/ că sunt un om răbdător2/.
El se teme 1/ să meargă singur prin pădure.2/
Nu-mi aduc aminte1/cum a reușit²/ să intre³ /
Nu m-am gândit1/dacă l-aș putea lua cu mine.2/
Părinții mei sunt mândri 1/ de cum ne purtăm2./
Pronume sau adjective pronominale relative sau nehotărâte care, cine, ce, cât, oricare, oricine, orice oricât.
Am dat ajutor1/oricui mi-a cerut2 /.
E o senzație neplăcută1 /pentru cine nu este obișnuit cu căldura2./
Mănâncă1/ din ceea ce am pus pe masă2 /.
Adverbe relative unde, când, cum, cât, care pot fi precedate de prepoziții
Ne uitam1/ cum face prăjitura,2/
Mă gândeam/ când vei veni2./
Nu îi dădea seama1/ unde vrea²/ să ajungă.³/
TOPICA ȘI PUNCTUAȚIA PROPOZIȚIEI COMPLETIVE INDIRECTE:
Propoziția completivă indirectă când este așezată î n a i n t e a regentei se desparte, de
obicei, prin virgulă.
Să vin la tine1/, m-am gândit de multe ori2/.
Când se află d u p ă regentă, nu se desparte prin virgulă.
Mă mir1 /că nu ai reușit să rezolvi problema.2/
In fraza: „Am dejugat vitele și le-am lăsat să pască fire de mătase și de soare și să bea apă albastră din izvorul dintre stejari.” Îmi puteți explica de ce avem CI în frază? Vă multumesc!
Nu este niciun CI. De unde ați luat fraza? Scria că există un CI?
Da ,propozițiile nr.3 și 4 sunt completive indirecte pentru ca se pot contrage în complemente
indirecte,folosind întrebarea “la ce”.
La fel de bine se pot contrage și sub forma „spre/ pentru a paște spre/ pentru a bea”.
Complementul circumstanțial de scop poate fi exprimat prin verb la infinitiv și supin precedat, în cazul Ac, de prepozițiile spre, pentru, la:
Au venit pentru a culege cireșe.
Au venit la cules de cireșe.
Complementul indirect poate fi exprimat printr-un verb la supin cu observația că supinul (la fel ca gerunziul) poate avea funcția de CI mai ales după verbe care arată o stare psihică, fiziologică.
M-am săturat/ plictisit de cules cireșe.
S-a lăsat de jucat fotbal. (a renunțat)
Mi-e silă de fumat.
În analiza sintactică, trebuie să aveți în vedere și aspecte semantice.
Intr-o carte am gasit. „Am dejugat vitele/(PP) și le-am lăsat/(PP) să pască fire de mătase și de soare/(CI) și să bea apă albastră din izvorul dintre stejari.”/(CI). Nu am specificat propozitie completiva indirecta, am scris CI, poate asta nu ati inteles
Intr-o carte am gasit. „Am dejugat vitele/(PP) și le-am lăsat/(PP) să pască fire de mătase și de soare/(CI) și să bea apă albastră din izvorul dintre stejari.”/(CI). Nu am specificat propozitie completiva indirecta, am scris CI, poate asta nu ati inteles.
Mai degrabă Completive de Scop. În ce scop le-am lăsat? Ca să pască și să bea.