Verbele unipersonale sunt verbe care au formă doar la persoana a III-a singular.
Verbele impersonale sunt verbe a căror acțiune nu este făcută de o anumită persoană.
Verbe unipersonale ca formă și impersonale prin conținut sunt verbele care arată fenomene ale naturii: a ploua, a ninge, a tuna, a fulgera, a viscoli, a trăsni, a se însera, a se înnora, a se înnopta etc.
OBSERVAȚIE!!! Aceste verbe, folosite în sens figurat, devin verbe personale.
I-a trăsnit o palmă.
Profesorul tuna și fulgera în clasă.
Ploua cu săgeți.
Ca unipersonale se folosesc deseori și unele verbe personale întrebuințate la persoana a III-a, cu sau fără pronume reflexiv: se zice, se aude, se crede, se pare, se întâmplă, precum și măcăie, latră, behăie, nechează, cotcodăcește etc., care nu pot avea persoanele I și a II-a (păsările și animalele nu pot vorbi).
Unipersonale sunt și verbele doare, pasă, pare etc.
Mă doare piciorul drept.
Nu-mi pasă ce spune el.
Se spune că mâine ninge. (reflexiv impersonal)
Se pare că nu mai are nevoie de carte. (reflexiv impersonal)
În concluzie, există forme unipersonale ale unor verbe personale.
A TREBUI– este unipersonal ca formă și impersonal prin conținut.
- are formă doar pentru persoana a III-a;
- are sensul de „e necesar”, „se cuvine”, „se cade”,
- formele trebuiește, trebuiesc sunt forme greșite,
- se folosește numai la conjunctiv să trebuiască sau la viitorul popular o să trebuiască
CONJUGAREA VERBELOR IMPERSONALE ȘI UNIPERSONALE
Verbele unipersonale și cele impersonale se conjugă ca și celelalte, însă numai la persoana a III-a singular:
INDICATIV
| Prezent | Imperfect | Perfect simplu | Perfect compus | Mai mult ca perfect | Viitor | Viitor anterior |
| ninge | ningea | ninse | a nins | ninsese | va ninge | va fi nins |
| trebuie | trebuia | trebui | a trebuit | trebuise | va trebui | va fi trebuit |
| măcăie | măcăia | măcăi | a măcăit | măcăise | va măcăi | va fi măcăit |
CONJUNCTIV
| Prezent | Perfect |
| să ningă | să fi nins |
| să trebuiască | să fi trebuit |
| să măcăiască | să fi măcăit |
CONDIȚIONAL-OPTATIV
| Prezent | Perfect |
| ar ninge | ar fi nins |
| ar trebui | ar fi trebuit |
| ar măcăi | ar fi măcăit |
INFINITIV
| Prezent | Perfect |
| a ninge | a fi nins |
| a trebui | a fi trebuit |
| a măcăi | a fi măcăit |
PARTICIPIU
nins
trebuit
măcăit
GERUNZIU
ningând
trebuind
măcăind
SUPIN (participiu cu prepoziție)
de nins
de măcăit
Ce este diateza ?
Ce este verbul?
Ce este ponumele personal?
Ce este ponumele?
Ce este complemental?
Ce este verbul impersonal si verbul personal ?
Ce este verbul personal ?
Campul lexical
1. Diateza – forma pe care o ia verbul pentru a arăta raportul dintre acțiune și autorul acesteia.
diateza activă – subiectul face acțiunea – subiectul gramatical coincide cu cel logic.
Adina scrie o carte de aventuri.
Cine scrie o carte? – Adina – SB
Ce scrie Adina? o carte – CD
diateza pasivă – subiectul gramatical nu coincide cu cel logic
Cartea este scrisă de Adina.
Ce este scrisă? – Cartea – SB
De către cine este scrisă cartea? – de Adina – Complement de agent
diateza reflexivă – acțiunea făcută de autor se răsfrânge asupra lui
Adina se gândește să-și cumpere o mașină.
reflexivul impersonal – se știe, se aude, se crede etc.
Diateza reflexivă ridică o serie de probleme. Verbele reflexive sunt cele al căror pronume reflexiv care le însoțește nu poate fi înlocuit cu un pronume personal sau un substantiv în același caz (CD sau CI)
2. Verbul este partea de vorbire care arată acțiunea sau starea. Verbele pot fi personale – o persoană sau mai multe fac acțiunea. Verbele impersonale nu există o persoană care să facă acțiunea – a ploua. Nu pot să spun
eu ploi, noi plouăm.3. Pronume înseamnă pro- (pentru) + nume / substantiv. În loc de substantiv, ființă, lucru
Pronumele personal este partea de vorbire care înlocuiește un substantiv în cazurile N, AC, D, G
Băiatul se plimbă cu bicicleta – El Se plimbă cu bicicleta. I-a chemat la masă pe copii. – I-a chemat la masă pe ei. I-a adus flori fetei. – I-a adus flori ei. I-a dat o carte tatălui. – I-a dat o carte lui.
4. Câmp lexical –cuvinte între care există o relație bazată pe apropierea de sens
floare – lalea, garoafă, grădină, etc
iarnă – fulg, zăpadă, ger, viscol