DEFINIȚIE: Partea de vorbire f l e x i b i l ă care arată o stare , exprimă o acţiune sau posesia, necesitatea, posibilitatea de a face acţiuni se numeşte verb.
Eu citesc. (acțiune)
Eu stau la umbră. (stare)
Eu sunt în parc. (stare)
Eu am o carte. (posesiune)
Îmi trebuie un caiet. (necesitate)
Eu pot să citesc. (posibilitatea)
Vreau să citesc. (voință, dorință)
CONJUGĂRILE: În limba română, verbele se împart în patru mari categorii după terminație, numite conjugări:
I. –a a cânta
II. –ea a vedea
III. –e a merge
IV. –i/-î a iubi/ a urî
LOCUȚIUNI VERBALE: Grupul de cuvinte care ține locul unui verb.
a-și aduce aminte – a-și aminti
a băga de seamă – a observa
a da năvală – a năvăli
a o lua a fugă – a fugi
a sta de veghe – a veghea
a da din gură – a vorbi
CARACTERUL TRANZITIV SAU INTRANZITIV AL VERBELOR
Verbele tranzitive sunt verbe care pot avea CD : a vedea, a ști, a aduce, a cânta, a întreba etc.
Tenorul cântă o arie.
Ce cântă tenorul? o arie = CD
Verbe intranzitive sunt verbe care nu pot avea CD: a merge, a sta, a fi, a gândi, a se mișca.
Eu merg la școală. unde merg? la școală – CCL
Mă gândesc să plec.
…să plec este propoziție CI. Întrebarea care se pune este La ce mă gândesc? și nu Ce mă gândesc?.
ATENȚIE!!! Verbele de mișcare, verbele reflexive și verbele care arată stări
sunt intrazitive: a merge, a se mira, a fi etc.
Nu există de delimitare clară între caracterul tranzitv sau intranzitiv al verbelor. Există verbe tranzitive care pot deveni intranzitive.
A ține este verb tranzitiv care poate deveni intranzitiv într-o propoziție de tipul
Ploaia a ținut trei zile.
Verbul a trece este intranzitiv. În propoziția:
L-am trecut pe copil apa.
a devenit tranzitiv.
VERBE PREDICATIVE ȘI NEPREDICATIVE
Verbe predicative: sunt verbele care, la un mod personal, pot forma singure predicatul unei propoziții.
Verbe nepredicative (copulative): sunt verbe care nu pot forma singure predicatul unei propoziții, deci nu au un înțeles de sine stătător, și au nevoie de un n u m e p r e d i c a t i v .
Cele mai frecvente verbe copulative sunt: a fi, a ajunge, a deveni, a se face, a ieși, a însemna, a părea, a rămâne etc.
OBSERVATIE
1. Verbul a părea la diateză activă este verb copulativ, iar la diateza reflexivă este verb predicativ.
El părea harnic. – verb copulativ
I se pare ceva dubios. – verb predicativ
2. Verbul a face la diateza reflexivă este copulativ, iar la diateza activă este verb predicativ
Mama face prăjituri. – verb predicativ
S-a făcut roșie la față. – verb copulativ
DIATEZELE VERBELOR
DEFINIȚIE: Diatezele sunt formele pe care le ia verbul pentru a arăta raportul dintre acțiunea pe care o exprimă și subiectul gramatical.
În limba română există trei diateze: activă, reflexivă, pasivă.
A. DIATEZA ACTIVĂ
Verbele la diateza activă arată că subiectul face acțiunea și altcineva o suferă.
Eu citesc o carte.
Subiectul gramatical coincide cu cel logic.
OBSERVAȚIE În cadrul diatezei active, există o serie de verbe care se pot conjuga însoțite de pronume personale sau reflexive, forme neaccentuate în cazul dativ sau acuzativ. Aceste verbe se numesc pronominale active.
Eu mă spăl. (pe mine)
Eu îmi aduc apă. (mie)
Pronumele personale mă și îmi în acuzativ și dativ au funcție sintactică de CD, respectiv CI, și nu fac corp comun cu verbul.
Pentru a le deosebi de verbele reflexive, dublăm forma neaccentuată a pronumelui cu forma accentuată. Dacă se pot dubla, verbele sunt active pronominale.
B. DIATEZA REFLEXIVĂ
Diateza reflexivă arată că subiectul face acțiunea și tot subiectul o suferă. Diateza reflexivă se formează din diateza activă și pronumele reflexiv în dativ sau acuzativ
Verb diateza activă + pronume reflexiv în D/Ac
OBSERVAȚIE!!! Pentru a nu le confunda cu verbele active pronominale, dublăm forma neaccentuată a pronumelui cu forma accentuată. Dacă nu se pot dubla, verbele sunt la diateza reflexivă, pronumele și-a pierdut calitatea de pronume și a devenit doar marcă a diatezei reflexive. La analiză face corp comun cu verbul.
C. DIATEZA PASIVĂ arată că subiectul suferă acțiunea făcută de altcineva.
Diateza pasivă se formează din verbul a fi și participiul verbului de conjugat.
a fi+ verb la participiu
Elevii sunt lăudați de profesor.
elevii – subiectul gramatical
de profesori – complement de agent, cel care, logic, face acțiunea de a lăuda
Acțiunea de a lăuda, făcută de profesori, se răsfrânge asupra subiectului elevii
Subiectul gramatical nu coincide cu cel logic.
În diateza pasivă, verbul a fi este doar un verb auxiliar care dă modul, timpului și persoana verbului, iar participiul dă înțelesul acțiunii.
OBSERVAȚIE !!!
1. Verbul la diateza pasivă cere întotdeauna complement de agent.
Pentru a nu se confunda cu PV exprimat printr-un verb la diateza pasivă cu PN exprimat prin verbul copulativ a fi și un participiu, adăugăm complementul de agent.
Dacă verbul nu primește complement de agent, este PN exprimat prin verb copulativ și participiu cu funcția de nume predicativ.
2. A doua modalitate de verificare este trecerea verbului de la diateza pasivă la cea activă.
Profesorii îi laudă pe elevi.
Devine evident că verbul de conjugat este a lăuda pentru că a dispărut auxiliarul a fi, iar complementul de agent a devenit Sb gramatical, iar subiectul în diateza pasivă a devenit CD.
Copacii sunt desfrunziți. – De cine? Nu există autor al acțiunii; nu-i putem adăuga un complement de agent, prin urmare predicatul este nominal, diateza activă.
VERBE UNIPERSONALE ȘI IMPERSONALE
Verbele unipersonale sunt verbe care au formă doar la persoana a III-a singular.
Verbele impersonale sunt verbe a căror acțiune nu este făcută de o anumită persoană.
Verbe unipersonale ca formă și impersonale prin conținut sunt verbele care arată fenomene ale naturii: a ploua, a ninge, a tuna, a fulgera, a viscoli, a trăsni, a se însera, a se înnora, a se înnopta etc.
OBSERVAȚIE!!! Aceste verbe, folosite în sens figurat, devin verbe personale.
I-a trăsnit o palmă.
Profesorul tuna și fulgera în clasă.
Ploua cu săgeți.
Ca unipersonale se folosesc deseori și unele verbe personale întrebuințate la persoana a III-a, cu sau fără pronume reflexiv: se zice, se aude, se crede, se pare, se întâmplă, precum și măcăie, latră, behăie, nechează, cotcodăcește etc., care nu pot avea persoanele I și a II-a (păsările și animalele nu pot vorbi).
Unipersonale sunt și verbele doare, pasă, ouă etc.
Mă doare piciorul drept.
Nu-mi pasă ce spune el.
Se spune că mâine ninge. (reflexiv impersonal)
Se pare că nu mai are nevoie de carte. (reflexiv impersonal)
În concluzie, există forme unipersonale ale unor verbe personale.
A TREBUI– este unipersonal ca formă și impersonal prin conținut.
-
- are formă doar pentru persoana a III-a;
-
- are sensul de „e necesar”, „se cuvine”, „se cade”,
-
- formele trebuiește, trebuiesc sunt forme greșite,
- se folosește numal la conjunctiv să trebuiască sau la viitorul popular o să trebuiască
CONJUGAREA VERBELOR IMPERSONALE ȘI UNIPERSONALE
Verbele unipersonale și cele impersonale se conjugă ca și celelalte, însă numai la persoana a III-a singular:
INDICATIV
Prezent | Imperfect | Perfect simplu | Perfect compus | Mai mult ca perfect | Viitor | Viitor anterior |
ninge | ningea | ninse | a nins | ninsese | va ninge | va fi nins |
trebuie | trebuia | trebui | a trebuit | trebuise | va trebui | va fi trebuit |
măcăie | măcăia | măcăi | a măcăit | măcăise | va măcăi | va fi măcăit |
CONJUNCTIV
Prezent | Perfect |
să ningă | să fi nins |
să trebuiască | să fi trebuit |
să măcăiască | să fi măcăit |
CONDIȚIONAL-OPTATIV
Prezent | Perfect |
ar ninge | ar fi nins |
ar trebui | ar fi trebuit |
ar măcăi | ar fi măcăit |
INFINITIV
Prezent | Perfect |
a ninge | a fi nins |
a trebui | a fi trebuit |
a măcăi | a fi măcăit |
PARTICIPIU
nins
trebuit
măcăit
GERUNZIU
ningând
trebuind
măcăind
SUPIN (participiu cu prepoziție)
de nins
de măcăit
VERBELE AUXILIARE
Verbele auxiliare în limba română sunt a fi, a avea, a vrea
A FI
Verbul a fi este un verb neregulat, pentru că are diferite rădăcini: sunt, eram, am fost, fusei.
El poate fi folosit ca:
- verb copulativ – nu are înțeles de sine stătător și are nevoie de un nume predicativ:
Mărul este roșu.
- verb predicativ – când are sensul de a exista, a se afla, a se găsi.
Vaza este pe masă. (Poate fi urmat de CCL)
- verb auxiliar – când intră în alcătuirea anumitor timpuri, moduri și a diatezei pasive.
Modurile și timpurile alcătuite cu verbul a fi sunt
- viitorul doi – voi fi cântat.
- conjunctivul perfect – să fi cântat
- condițional-optativ perfect – aș fi cântat
- diateza pasivă – Cântecul este cântat de corul de femei. (Poate fi însoțit de complement de agent)
A AVEA
Este un verb predicativ folosit în sensul de a poseda, a deține.
Este un verb auxiliar pentru că ajută la formarea următoarelor timpuri și moduri:
- perfect compus – am cântat
- viitorul popular – am să cânt
- condițional-optativ – aș cânta
A VREA
Ca verb auxiliar, a vrea ajută la formarea viitorului:
Eu voi cânta.
ATENȚIE la formele sale atunci când este folosit ca verb predicativ.
Există tendința de a se realiza o formă hibridă între a vrea și a voi,
în special la imperfect vroiam, în loc de voiam.
Bună ziua! Am o nelămurire, în legătură cu 2 enunțuri:
Salcâmul trebuia tăiat. ce valoare are aici “tăiat”?
Trebuie ajutat. ce valoare are “ajutat”?
Mulțumesc!
Trebuie este verb impersonal și se izolează în frază. Subiectul nu poate apărea pe lângă un verb impersonal. Prin urmare avem:
Salcâmul… (să fie) tăiat = propoziție subiectivă, verb la diateza pasivă, eliptică de verbul auxiliar a fi, care cere complement de agent – de proprietar;
trebuie = propoziție principală, exprimată prin verb impersonal
la fel și ajutat este un participiu ce provine din verb la diatezaz pasivă să fie ajutat, care cere complement de agent – ajutat de părinți
Mulțumesc!
Buna ziua!
Cum este corect sa se spuna? Imi place de Ion sau Imi place Ion? Va multumesc!
Îmi place Ion – este varianta corectă, unde îmi este subiectul logic în dativ, iar Ion este subiectul gramatical.
va rog daca ma puteti ajuta am doua propozitii:
I like playing football.
I love playing football.
In care verbele like si love anseamna a-i plăcea.
Cum alegem sa punem verbele like si love in propozitie?
Când punem like când punem love?
Stiam de ceva când exprima adrenalina ?
Ma pute ti ajuta?
Adrenalina?! Quite interesting! Cred că este mai degrabă vorba de intensitatea emoției, a sentimentului, love fiind mai puternic, mai stabil… și poate un pic mai sofisticat, ca exprimare.
intensitatea emotiei celui care joaca fotbal?
Intensitatea emotiei an momentul an care povesteste?sau in momentul in care joaca fotbal?
Intensitatea emoției subiectului.
I love football – mie îmi place, iubesc fotbalul (nu trebuie neapărat să joc fotbal
He loves football – lui îi place, el iubește fotbalul
Intensitatea emotiei înseamnă tăria răspunsului subiectului?
O starea intensă, o pasiune pe care subiectul o are față de ceva anume, fotbal în cazul de față.
I like s-ar putea traduce cu „îmi place”, iar I love cu „îmi place a nebunie”. Prin urmare, love este mai intens decât like
Pai cum le alegem nu in functie de cum se aude propozitia când răspunzi ?sau sunt niste reguli?
Nu sunt reguli. În funcție de ceea ce vrea vorbitorul să exprime. Chiar și în limba română există diferență între „a plăcea” și „a iubi”, unde „a iubi” este mai pătimaș, mai profund.
vorbitorul exprima in functie de cum suna când pronunta propozitia?
Nu. În funcție de starea sa.
De ce Îmi place sa joc fotbal . Se spune I love playing footbal.si nu se spune cu like.cum ami dau seama de starea in care sunt an aceasta propozitie?
Se spune și „I like playing football” și „I love playing football”. Starea este cea a vorbitorului. El stabilește ce verb folosește. Dar dacă în loc de like va folosi love, eu voi înțelege că intensitatea acestui sentiment este mare. „Love” este mai pătimaș.
Este in gramatica engleza de georgiana galateanu farnoaga explicata aceasta lectie?
Nu. Este o problemă de lexic, nu de gramatică. Diferența majoră dintre cele două verbe este nivelul de afecțiune. Ca să înțelegeți mai bine, pe „love” l-aș putea echivala în limba română cu unele expresii de tipul iubesc/ îmi place la nebunie, mor după,
când ma aflu an starea an care joc fotbal se spune like si când nu mă aflu an starea an care joc fotbal se spune love stare an care ma leagă si ceva de fotbal un prieten o excursie?
Nu are importanță ce te leagă. Nu are importanță că în momentul vorbirii joci sau nu.
Poate să îți placă să joci fotbal ca fapt divers, în general, și atunci folosești I like
Însă când aciunea de a juca fotbal îți produce o stare intensă de bucurie, plăcere, atunci folosești I love.
Sau când va spun eu dumneavoastră îmi place sa joc tenis.spun I like playing tennis.de ce ca eu nu sunt in starea in care joc tenis?
o ultima întrebare would like si would love tine tot de lexic? Multumesc
Nu, ține de gramatică. I would like și I would love este la condițional prezent și se traduc cu mi-ar plăcea.
Și aș vrea să mai adaug că mi-ar plăcea să știu că ați înțeles diferența dintre like și love, care ține de trăirea interioară a vorbitoruui sau a celui despre care se vorbește.
Would Love se spune cu o invitatie si would like o dorinta?
Nu, sunt sinonime, cu desoebirea că would love este mai puternic și mai politicos decât would like.
Deci tine tot de lexic când le alegi?
Da.
La traducerea dumneavoastră se spune mi ar plăcea sa stiu ca ati inteles I would love
I would like…
dar și I would love…, această variantă din urmă implicând mai multă afecțiune din partea mea.
Va multumesc frumos pentru răspunsuri
Cu cea mai mare plăcere!
Mi ar fi plăcut sa merg la scoală astăzi si nu am putut chiar daca am vrut.se spune cu I would Love?
I would have liked... Nu știu dacă ar implica un grad mare de afecțiune, în opinia mea.
Mi ar plăcea sa sterg praful .se spune I would Love? Deoarece reprezintă o satisfactie sentiment de multumire plăcere bucurie care rezulta din îndeplinirea a ceva dorit?
Se poate spune și așa. Poate mai puțin în asociere cu… praful.
Mi ar plăcea sa te vad fericit I would Love?este corect împlinirea unei dorinte?si daca mi ati putea spune in locul lui praful ce as mai putea spune?
I would urmat de un verb la infinitiv scurt exprimă o stare ireală, realizabilă sau ipotetică.Împlinirea dorinței nu este clr redată prin această structură, dar este ceea ce îmi doresc. I would love imolică o afecțiune mai mare, poate de aceea eu nu l-aș folosi în relație cu praful. Aș spune, mai degrabă, I would like to dust the room.
Mi ar plăcea sa ajungă la timp I would Love?
I would like him to come on time.
Poate mi ati putea explica de ce nu se spune dupa mi ar plăcea sa sterg….praful
Se poate spune. Nu știu însă câtă plăcere este în a șterge praful.
Este pleonasm? Dar mi ar plăcea sa sterg mobila se spune I would Love adica o satisfactie?
Nu e pleonasm. Dacă să ștergi mobila este o satisfacție… then be my guest, cum se spune. Este o exprimare mai nefirească/ nenaturală pentru un vorbitor de limbă engleză.
Este corect I would Love to wipe the furniture I would like to marry with you
Da sunt corecte. Singura deosebire este că eu, personal, nu aș folosi I would love în contextul sugerat de dvs.
I would like to go in Romania.And me.
Merge și I would love to go to Romania. Mi-ar plăcea la nebunie. Replica corectă la afirmația de mai sus este So would I.
Este corect mi ar plăcea sa vin la majoratul tau.I would like am venit sa te iau la majoratul meu.ti ar plăcea sa mergi?da mi ar plăcea.yes I would Love.
ati place ca mergem la concert?nu nu mi place.do youl love…?no I don’t love.
Mi ar plăcea sa mergi in oras cu mine.vrei?da .I would love
Puteți spune și I would like și I would love în ambele propoziții cu verbul la condițional-optativ – mi-ar plăcea. Însă atunci când răspundeți la o astfel de întrebare trebuie să folosiți verbul cu care se întreabă: Would you like to go to my 21st birthday party? Yes, I would like to. // I’ld like to.
Iti place ca mergem la concert?nu .tie mie mi place. Do you Love…?no.you?I love
Do you love/ like going to the concert? Yes, I do.// No I don’t.
In rest este corect cum am folosit would Love like in contexte?
Da. Cu mențiunea ca would love pare mai pretențios ca exprimare.
Adica pare mai greu sa l redai in cuvinte?
Nu. Mai sofisticat. Mai afectat.
Pare inseamna are aparenta care înseamnă are calitatea de a fi distins de mai afectat?
Da, mai degrabă. Sau, uneori, mai POSH (adică „fițos”)
sofisticat afectat înseamnă complicat
Sau rafinat.
Pretentios care e facut cu scopul de a parea ceva pretios dar in realitate este lipsit de valoare
Nu neapărat lipsit de valoare.
Ma uit la film si spun îmi place rochia ei.cu love .si ma uit la film si spun îmi place rochia ei ca si culoare este cu like.
I love her dress. – implică ideea de „la nebunie”.
I like her dress. – pur și simplu îmi place.
Îmi place rochia ei ca si culoare.imi doresc si eu una la fel.cu like.
Si îmi place rochia ei ca si culoare.este cu love
La fel cu exemplul anterior. Diferența dintre love și like este legată de intensitatea stării pe care o si față de un obiect, love fiind mai intens, o afecțiune mai mare.
Îmi place rochia ei ca si culoare.este tot cu like pentru ca se potriveste cu felul meu de a fi care este conform gustului dorintei mele?
Îmi place ceasul tau.este cu Love.imi place ceasul tau ca si culoare este cu like?
Love sau like în funcție de cât de mult îți place.
in limba engleza când folosim abside si când apse apsis? In functie de ce le alegem in propozitie?
Atât apse , cu pluralul apses, cât și apsis, cu pluralul apsides indică zona semicirculară unde se află altarul din bisericile creștine, adică absida.
Când spunem apse si când apsis ?
În arhitectură, când face referire la altar, puteți folosi pe oricare.
În astronomie, apsis înseamnă apsidă , care reprezintă 2 puncte extreme ale orbitei unui corp ceresc pentru care distanța este minimă sau maximă în raport cu focarul (centrul) corpului.
Apse mai are sensul și de scaun arhieresc sau relicvariu.
Dar apse înseamnă si absida in astronomie? Si când fac referire la absida in astronomie apse si apsis poate fi folosit oricare dintre ele?
Nu.
Dar cum este
În arhitectură au acelasi sens. Doar apsis este un termen care ține de domeniul astronomiei. Termenul românesc apsidă îl regăsim în ambele domenii.
Deci când absidă are snsul de altar, pot utiliza oricare dintre cuvinte, însă când apsidă face referire la astronomie, atunci traducem cu apsis.
Eu am citit in dictionar ca apse si apsis înseamnă amândouă acelasi lucru si anume in arhitectura si astronomie absida.cum se aleg se pune in propozitie oricare dintre ele vreau eu?
Cuvintele read si reading cu sensul de citire cum se aleg la folosirea in propozitie? Se pune oricare din cate stiu reading exprima actiune ca se termina in ing?
Reading are valoare verbala este un gerund și poate fi folosit și în poziția de subiect.
Reading is essential for brain development.
dar și valoare adjectivală
Reading skills are important for all people.
Read nu apare ca substantiv, deci nu poate fi înlocuit cu reading (citire).
Există o singură situație în care cele două pot fi folosite alternativ – după verbul to like:
I like to read.
I like reading.
read nu poate fi si substantiv care are aceeasi forma cu verbul din care provine?cum e cu substantivele care au aceeasi forma cu verbele din care provin?
În limba engleză există cuvinte care pot fi și verbe și substantive, însă read nu intră în această categorie.
Exemple de cuvinte care sunt și verbe și substantive:
answer, attack, brush, wash, handle, aim, crush, control, kiss, dream, face, back, blame, insult, abuse, measure, broadcast, benefit, bargain, arrest, damage, decrease, increase, demand, excuse, hunt, influence, make, etc.
E oregula prin care le recunoastem?
Nu. Trebuie să citiți mult în engleză și să învățați cuvinte și expresii cât mi multe.
Cand folosim washing stiu de mai sus.dar când folosim wash?
I gave the car a wash.
Washing the car prevents dirt from damaging its paint.
wash ce functii are in propozitie?
Wash ma refer ca substantiv
Obiect direct.
Se numeste tot gerund?
Da, e un gerund..
substantivele care se termina in ment CE functii au si cum se numesc si fac parte tot din gerund?
Nu. Gerundul se termină în -ing
-ment este un sufix cu ajutorul căruia se formează substantivul
to retire – retirement
to agree – agreement
to develop – development
to establish – establishment
Cand se foloseste?
Gerundul?
http://vreausareusesc.ro/gerund/
Substantivele terminate în –ment nu au un regim aparte în ceea ce privește utilizarea lor.
The parties finally signed the agreement.
Pai sunt substantive care se termina si in ment si in ing când stim sa alegem in ment?care sunt functiile lor?
Cuvintele terminate în -ing pot fi
participiu prezent – I am reading a book.
sau
gerund (este un mod nepersonal al verbului). Reading is excellent for the brain. În acest exemplu, reading este un gerund cu valoare substantivală.
Cuvintele terminate în -ment sunt doar substantive.
Substantivele terminate in ing sunt prezentate mai sus când le folosim in propozitie.daca ati putea sa îmi spuneti când alegem substantivele care se termina in ment sa le punem in propozitie
.spre exemplu avem doua substantive unul in ing unul in ment când alegem sa punem in propozitie pe cel cu ment?multumesc frumos
Este în funcție de ceea ce vreți să transmiteți. Cuvintele terminate în -ing denumesc, de obicei, procesul sau rezultatul acestuia.
De exemplu, dacă doriți să traduceți următoarea propoziție:
Statul încurajează înființarea unor noi fonduri de pensii private.
Government encourages the establishment of private pension funds.
Înființarea de noi școli reprezintă prioritatea autorităților locale.
Establishing new schools is local authorities’ priority.
Se poate spune și The establishment of new schools….
Așa cum se poate observa, cuvântul terminat în -ing este subiect.
Există o serie de cuvinte terminate în -ing care nu sunt forme de gerund
king, ring, thing, swing, sting etc.
cele terminate in ment ce functii sintactice au?
Când spuneți funcție sintactică, la ce vă referiți?
La infiintarea de noi scoli cu ment se pune substantiv cu ment deoarece arata starea in care se afla scolile?
Nu. Este alegerea dumneavoastră.
Adica folosim cu ing când este vorba de un gerunziu cu valoare substantivala si cu ment când este vorba doar de un substantiv care arata starea?
Se poate spune și așa. Cele terminate în -ing provenite din verb sunt forme de gerund cu valoare substantivală. Deci pot funcționa și ca substantive, însă în poziție de subiect.
Cuvintele terminate în -ment sunt substantive.