Nuvela istorică Sobieski și românii, din ciclul Fragmente de istorie, evocă în stil romantic o imagine vie a faptelor strămoșilor noștri.

Caracterizarea personajelor se realizează prin procedeu romantic antiteză. Pe de-o parte se află regele Poloniei, mândru, asupritor, prezentat de autor sumar, în câteva rânduri. El este rănit în orgoliul său de cuceritor și se întoarce spre casă cu o oaste sleită fizic și moral. El este însoțit de doi hatmani, Iablonovski, om cinstit și înțelept, și Potoțki, lingușitor și necugetat. Zărind Cetatea Neamțului, regele polon hotărăște să o cucerească, fără a ține seama de sfatul hatmanului Iablonovski. Însă această hotărâre se dovedește a fi o altă înfrângere, mult mai rușinoasă decât cea de la care se întorcea.

Pe de altă parte o mână de români, mai curajoși și bun strategi decât regele leșesc. Patriotismul plăieșilor se dovedește superior oastei leșești. Ei sunt prezentați de autor bravi, cu dragoste de țară și dorința de a apăra cetatea cu prețul vieții, spre deosebire de oastea polonă care, obosită, nu mai are niciun chef de luptă.

În final pentru un moment de luciditate regele polon însuși recunoaște curajul, bărbăția, și patriotismul plăieșilor în români. Voinicilor zise sunteți slobozi mergeți în pace și spuneți copiilor și fraților voștri că ați avut cinstea de a vă împotrivi 5 zile regelui de Polonia.

De remarcat faptul că, în final, plăieșii urcă simbolic către munți în timp ce oastea leșească coboară drumul la vale. Cele două forțe sunt și aici în antiteză într-un gest ce marchează două atitudini două destine.

Vezi SURSE