DEFINIȚIE:  Este partea secundară de propoziție care determină un verb tranzitiv, arătând obiectul asupra căruia se răsfrânge nemijlocit acțiunea verbului sau rezultatul acțiunii.

Sunt poeți ce-au scris o limbă ca un fagure de miere.
Am văzut cartea care mă interesa.

Regentul complementului direct poate fi de asemenea:

a.      Locuțiune verbală

Îl avusesem întotdeauna în vedere pe eminentul tânăr.

b.      O interjecție cu valoarea unui verb tranzitiv

Iat–o pe fata care-mi place.
Poftim cartea care mi-ai cerut-o.

OBSERVAȚIE  Unele verbe intranzitive pot avea CD numai atunci când acestea sunt exprimate prin substantive și au aceeași rădăcină cu verbul respectiv sau fac parte din aceeași sferă de înțeles cu el

            Căci de mult v-ați trăit traiul.
A umblat cale lungă.

Aceste construcții sunt folosite mai mult în vorbirea populară. Un astfel de CD se mai numește și complement i n t e r n.

ÎNTREBĂRI:  Complementul direct răspunde la întrebările Pe cine? Ce?

FELURILE COMPLEMENTULUI DIRECT

Complementul direct poate fi exprimat prin:

A)    Substantive (echivalentele lor) cu sau fără prepoziția pe

a)      cu prepoziția pe

                nume proprii de persoane/animale

Găsii în dosul casei pe Mărgărinta și pe Irinuca rupându-și mâinile și văicărindu-se.

nume comune de persoane cu sau fără articol

…și atunci Făt-Frumos birui pe Zmău.

adjective și numerale substantivizate când sunt precedate de articolul demonstrativ (adjectival) cel, cea, cei, cele

…pe cel frumos, cum însuți ești.
Pe cel de-al doilea l-am întâlnit ieri.

pronume (cu excepția formelor neaccentuate, a pronumelui relativ ce, a pronumelui demonstrative cu valoare neutră  și a pronumelui nehotărât care nu se referă la persoană

Pe mine m-or plânge.
Ia stai să-ți spun și eu pe ale mele.
Pe acesta să-l avem în vedere.
Îl cunosc pe fiecare dintre ei.

b)     fără prepoziția pe

             substantive comune ce nu denumesc persoane

Numai din pricina voastră am răcit casa.

pronume personal formă atonă

Vezi ce va să zică să nu mă asculţi?

pronume demonstrativ care are valoare neutră

Am văzut asta.

pronume nehotărât care nu se referă la persoană

Ia cântă-mi și mie ceva.

B)    Verb la infinitiv

Noi știm a învârti sapa, coasa și securea.

C)    Verb la gerunziu

De treci codrii de aramă, de departe vezi albind. (Călin file de poveste, M Eminescu)

D)    Verb la supin

Am avut de învățat.

OBSERVAȚIE  Unele verbe tranzitive ca a anunța, a asculta, a examina, a întreba, a ruga, a sfătui, a învăța pot avea două CD în același timp, unul al persoanei și unul al obiectului.

El m-a învățat poezia.
L-am rugat ceva.

ATENȚIE!!! Există verbe intranzitive care pot avea CD. Acest tip de complement direct se numește CD intern

RELUAREA SAU ANTICIPAREA CD PRINTR-UN PRONUME PERSONAL NEACCENTUAT (FORMĂ ATONĂ) ÎN AC. 

Este o structură specifică limbii române.

a)      reluarea are loc când CD e exprimat printr-un substantiv care se află înaintea regentului și este articulat cu articolul hotărât.

Cartea o cumpăr azi.  (Topica CD se schimbă.)

Sau când CD e exprimat prin substantiv propriu sau comun precedat de prepoziția pe, prin pronume personal, pronume posesiv, pronume demonstrativ, pronume nehotărât, pronume relativ ce, cine

Pe Ion/Pe băiat/Pe el/ Pe al meu/ Pe fiecare/ pe acela îl chem la mine.

b)      Anticiparea se face când CD este pus după regent și este exprimat prin pronume personal accentuat în Ac, pronume posesiv sau demonstrativ:

Am văzut-o pe ea.

TOPICA ȘI PUNCTUAȚIA COMPLEMENTULUI DIRECT

CD poate sta atât după, cât și înaintea regentului.

După regent  nu se desparte prin virgulă

Înaintea regentului       –    nu se desparte prin virgulă

Pe Ionescu l-am văzut la teatru.

–  se desparte prin virgulă

Pe Ionescu, l-am văzut la teatru.

în funcție de gradul de legătură cu regentul