Verbele auxiliare sunt în număr de trei și ajută la formarea diferitelor moduri și timpuri în limba română: a fi, a avea și a vrea.
A FI
M O D U R I L E P E R S O N A L E
INDICATIV
| Prezent
|
Imperfect
|
Perfect compus
|
| Eu sunt
Tu eşti El/ea este Noi suntem Voi sunteţi Ei/ele sunt
|
Eu eram
Tu erai El/ea era Noi eram Voi eraţi Ei/ele erau
|
Eu am fost
Tu ai fost El/ea a fost Noi am fost Voi ați fost Ei/ele au fost
|
| Perfect simplu
|
Mai mult ca perfect
|
Viitor
|
| Eu fusei (fui)
Tu fuseși (fuși) El/ea fuse (fu) Noi fuserăm (furăm) Voi fuserăți (furăm) Ei/ele fuseră (fură)
|
Eu fusesem
Tu fusesei El/ea fusese Noi fuseserăm Voi fuseserăți Ei/ele fuseseră
|
Eu voi fi
Tu vei fi El/ea va fi Noi vom fi Voi veți fi Ei/ele vor fi |
| Viitorul anterior
|
Viitorul popular
|
| Eu voi fi fost
Tu vei fi fost El/ea va fi fost Noi vom fi fost Voi veți fi fost Ei/ele vor fi fost
|
Eu o să fiu
Tu o să fii El o să fie Noi o să fim Voi o să fiți Ei/ele o să fie |
| Modul conjunctiv | Modul condițional-optativ | Modul imperativ | |||
| Prezent | Perfect | Prezent | Perfect | Pozitiv | Negativ |
| Eu să fiu
Tu să fii El/ea să fie Noi să fim Voi să fiți Ei/ele să fie |
Eu să fi fost
Tu să fi fost El/ea să fi fost Noi să fi fost Voi să fi fost Ei/ele să fi fost |
Eu aș fi
Tu ai fi El/ea ar fi Noi am fi Voi ați fi Ei/ele ar fi |
Eu aș fi fost
Tu ai fi fost El/ea ar fi fost Noi am fi fost Voi ați fi fost Ei/ele ar fi fost |
Fii!
Fiți! |
Nu fi!
Nu fiți! |
|
M O D U R I L E N E P E R S O N A L E |
|||||
| Modul infinitiv | Modul participiu | Modul gerunziu | Modul supin | ||
| Prezent | Perfect | Singular | Plural |
fiind |
(de ) fost |
| a fi | a fi fost | fost
fostă |
foști
foste |
||
Verbul a fi se poate folosi
- cu sensul de a se afla, a se găsi, a exista, formând predicatul unei propoziții;
- ca verb copulativ, legând numele predicativ de subiectul propoziției;
- ca auxiliar, pentru formarea următoarelor moduri și timpuri:
- viitorul anterior: voi fi fost
- conjunctivul perfect: să fi fost
- condiționalul optativ perfect: aș fi fost
- infinitivul perfect: a fi fost
- diateza pasivă: a fost revizuită
A AVEA
M O D U R I L E P E R S O N A L E
INDICATIV
| Prezent
|
Imperfect
|
Perfect compus
|
| Eu am
Tu ai El/ea are Noi avem Voi aveţi Ei/ele au
|
Eu aveam
Tu aveai El/ea avea Noi avem Voi aveaţi Ei/ele aveau
|
Eu am avut
Tu ai avut El/ea a avut Noi am avut Voi ați avut Ei/ele au avut
|
| Perfect simplu
|
Mai mult ca perfect
|
Viitor
|
| Eu avusei (avui)
Tu avuseși (avuși) El/ea avuse (avu) Noi avuserăm (avurăm) Voi avuserăți (avurăm) Ei/ele avuseră (avură)
|
Eu avusesem
Tu avuseseși El/ea avusese Noi avuseserăm Voi avuseserăți Ei/ele avuseseră
|
Eu voi avea
Tu vei avea El/ea va avea Noi vom avea Voi veți avea Ei/ele vor avea |
| Viitorul anterior
|
Viitorul popular
|
| Eu voi fi avut
Tu vei fi avut El/ea va fi avut Noi vom fi avut Voi veți fi avut Ei/ele vor fi avut
|
Eu o să am
Tu o să ai El/ea o să aibă Noi o să avem Voi o să aveți Ei/ele o să aibă |
| Modul conjunctiv | Modul condițional-optativ | Modul imperativ | |||
| Prezent | Perfect | Prezent | Perfect | Pozitiv | Negativ |
| Eu să am
Tu să ai El/ea să aibă Noi să avem Voi să aveți Ei/ele să aibă |
Eu să fi avut
Tu să fi avut El/ea să fi avut Noi să fi avut Voi să fi avut Ei/ele să fi avut |
Eu aș avea
Tu ai avea El/ea ar avea Noi am avea Voi ați avea Ei/ele ar avea |
Eu aș fi avut
Tu ai fi avut El/ea ar fi avut Noi am fi avut Voi ați fi avut Ei/ele ar fi avut |
Ai!/Aibi
Aveți! |
Nu avea!
Nu aveți! |
|
M O D U R I L E N E P E R S O N A L E |
|||||
| Modul infinitiv | Modul participiu | Modul gerunziu | Modul supin | ||
| Prezent | Perfect | Singular | Plural | având | (de ) avut |
| a avea | a fi avut | avut
avută |
avuți
avute |
||
Verbul a avea se poate folosi ca auxiliar, pentru formarea
- perfectului compus, modul indicativ – a/am/ai./a/am/ați/au cântat
- modului condițional optativ – aș/ai/ar/am/ați/ar cânta
A VREA și A VOI
M O D U R I L E P E R S O N A L E
INDICATIV
| Prezent | Prezent (ca auxiliar) | Imperfect |
| Eu vreau – voiesc | Eu voi | Eu vream – voiam |
| Tu vrei – voiești | Tu vei | Tu vreai – voiai |
| El/ea vrea – voiește | El/ea va | El/ea vrea – voia |
| Noi vrem – voim | Noi vom | Noi vream – voiam |
| Voiu vreți – voiți | Voi veți | Voi vreați – voiați |
| Ei/ele vor – voiesc | Ei/ele vor | Ei/ele vreau – voiau |
| Perfectul simplu | Perfectul compus |
| Eu vrui – Eu voii | Eu am vrut – Eu am voit |
| Tu vruși – tu voiși | Tu ai vrut – Tu ai voit |
| El/ea vru – El/ea voi | El/ea a vrut – El/ ea a voit |
| Noi vrurăm – Noi voirăm | Noi am vrut – Noi am voit |
| Voi vrurăți – Voi voirăți | Voi ați vrut – Voi ați voit |
| Ei/ ele vrură – Ei/ele voiră | Ei/ele au vrut – Ei/ele au voit |
| Mai mult ca perfect | Viitor |
| Eu vrusesem – Eu voisem | Eu voi vrea – Eu voi voi |
| Tu vruseseși – tu voiseși | Tu vei vrea – Tu vei voi |
| El/ea vrusese – El/ea voise | El/ea va vrea – El/ea va voi |
| Noi vruseserăm-Noi voiserăm | Noi vom vrea – Noi vom voi |
| Voi vruseserăți – Voi voiserăți | Voi veți vrea – Voi veți voi |
| Ei/ ele vruseră – Ei/ele voiseră | Ei/ele vor vrea – Ei/ele vor voi |
| Viitor anterior | Viitor popular |
| Eu voi fi vrut – Eu voi fi voit | Eu o să vreau – Eu o să voiesc |
| Tu vei fi vrut – Tu vei fi voit | Tu o să vrei – Tu o să voiești |
| El/ea va fi vrut – El/ea va fi voit | El/ea o să vrea – El/ea o să voiască |
| Noi vom fi vrut – Noi vom fi voit | Noi o să vrem – Noi o să voim |
| Voi veți fi vrut – Voi veți fi voit | Voi o să vreți – Voi o să voiți |
| Ei/ele vor fi vrut – Ei/ele vor fi voit | Ei/ele o să vrea – Ei/ele o să voiască |
CONJUNCTIV
| Prezent | Perfect |
| Eu să vreau – Eu să voiesc | Eu să fi vrut – Eu să fi voit |
| Tu să vrei – Tu să voiești | Tu să fi vrut – Tu să fi voit |
| El/ea să vrea– El/ea să voiască | El/ea să fi vrut – El/ea să fi voit |
| Noi să vrem – Noi să voim | Noi să fi vrut – Noi să fi voit |
| Voi să vreți – Voi să voiți | Voi să fi vrut – Voi să fi voit |
| Ei/ele să vrea – Ei/ele să voiască | Ei/ele să fi vrut – Ei/ele să fi voit |
CONDIȚIONAL OPTATIV
| Prezent | Perfect |
| Eu aș vrea – Eu aș voi | Eu aș fi vrut – Eu aș fi voit |
| Tu ai vrea – Tu ai voi | Tu ai fi vrut – Tu ai fi voit |
| El/ea ar vrea – El/ea ar voi | El/ea ar fi vrut – El/ea ar fi voit |
| Noi am vrea – Noi am voi | Noi am fi vrut – Noi am fi voit |
| Voi ați vrea – Voi ați voi | Voi ați fi vrut – Voi ați fi voit |
| Ei/ele ar vrea – Ei/ele ar voi | Ei/ele ar fi vrut – Ei/ele ar fi voit |
IMPERATIV
Pozitiv – voiește!
|
M O D U R I L E N E P E R S O N A L E |
|||||
| Modul infinitiv | Modul participiu | Modul gerunziu | Modul supin | ||
| Prezent | Perfect | Masculin | Feminin | Vrând – voind | (de) vrut
(de) voit |
| a vrea – a voi | a fi vrut – a fi voit | vrut – voit
vruți – voiți |
vrută – voită
vrute – voite |
||
OBSERVAȚII:
- Verbul a vrea ajută la formarea viitorului în limba română.
- Verbul a voi înlocuiește verbul a vrea la unele moduri și timpuri.
- Apare omonimia dintre formele verbului a vrea/a voi la persoana I singular și plural, la indicativ imperfect → eu vream – noi vream // eu voiam – noi voiam.
- Apare omonimia dintre formele verbului a vrea/a voi la persoana a III-a singular și plural, la conjunctiv → ea să vrea – ele să vrea // ea să voiască – ele să voiască
- În vorbire apare forma hibridă între a vrea și a voi – a vroi, utilizată destul de frecvent în mod eronat.
No Comments Yet