DEFINIȚIE: Diatezele sunt formele pe care le ia verbul pentru a arăta raportul dintre acțiunea pe care o exprimă și subiectul gramatical.
În limba română există trei diateze: activă, reflexivă, pasivă.
A. DIATEZA ACTIVĂ
Verbele la diateza activă arată că subiectul face acțiunea și altcineva o suferă.
Eu citesc o carte.
Subiectul gramatical coincide cu cel logic.
OBSERVAȚIE În cadrul diatezei active, există o serie de verbe care se pot conjuga însoțite de pronume personale sau reflexive , forme neaccentuate în cazul dativ sau acuzativ. Aceste verbe se numesc pronominale active.
Eu mă spăl. (pe mine)
Eu îmi aduc apă. (mie)
Pronumele personale mă și îmi în acuzativ și dativ au funcție sintactică de CD, respectiv CI, și nu fac corp comun cu verbul.
Pentru a le deosebi de verbele reflexive, dublăm forma neaccentuată a pronumelui cu forma accentuată. Dacă se pot dubla, verbele sunt active pronominale.
B. DIATEZA REFLEXIVĂ
Diateza reflexivă arată că subiectul face acțiunea și tot subiectul o suferă. Diateza reflexivă se formează din diateza activă și pronumele reflexiv în dativ sau acuzativ
Verb diateza activă + pronume reflexiv în D/Ac
Eu mă gândesc la tine. (pe mine)
Eu îmi amintesc de tine. (mie)
OBSERVAȚIE!!! Pentru a nu le confunda cu verbele active pronominale, dublăm forma neaccentuată a pronumelui cu forma accentuată. Dacă nu se pot dubla, verbele sunt la diateza reflexivă, pronumele și-a pierdut calitatea de pronume și a devenit doar marcă a diatezei reflexive. La analiză face corp comun cu verbul.
C. DIATEZA PASIVĂ arată că subiectul suferă acțiunea făcută de altcineva.
Diateza pasivă se formează din verbul a fi și participiul verbului de conjugat.
a fi+ verb la participiu
Elevii sunt lăudați de profesor.
elevii – subiectul gramatical
de profesori – complement de agent, cel care, logic, face acțiunea de a lăuda
Acțiunea de a lăuda, făcută de profesori, se răsfrânge asupra asupra subiectului elevii
Subiectul gramatical nu coincide cu cel logic.
În diateza pasivă, verbul a fi este doar un verb auxiliar care dă modul, timpului și persoana verbului, iar participiul dă înțelesul acțiunii.
OBSERVAȚIE !!!
1. Verbul la diateza pasivă cere întotdeauna complement de agent.
Pentru a nu se confunda cu PV exprimat printr-un verb la diateza pasivă cu PN exprimat prin verbul copulativ a fi și un participiu, adăugăm complementul de agent.
Dacă verbul nu primește complement de agent, este la PN exprimat prin verb copulativ și participiu cu funcția de nume predicativ.
2. A doua modalitate de verificare este trecerea verbului de la diateza pasivă la cea activă.
Profesorii îi laudă pe elevi.
Devine evident că verbul de conjugat este a lăuda pentru că a dispărut auxiliarul a fi, iar complementul de agent a devenit Sb gramatical, iar subiectul în diateza pasivă a devenit CD.
Copacii sunt desfrunziți. – De cine? Nu există autor al acțiunii; nu-i putem adăuga un complement de agent, prin urmare predicatul este nominal, diateza activă.
In cazul diatezei reflexive, cand pronumele reflexiv are functie sintactica si cand nu are? Cand se analizeaza impreuna cu verbul si cand separat? Am urmatorul exemplu dintr-un manual de a VII-a si as dori sa-l inteleg:
Maria se imbraca modern.
Maria o imbraca modern.
Spuneti-mi, va rog, ce diateza e in fiecare propozitie si daca pronumele se analizeaza separat sau impreuna cu verbul.
Diateza reflexivă ridică anumite probleme. Ambele exemple date de dvs sunt la diateza activă:
Maria se imbraca modern pe ea. – se pronume reflexiv în Ac, CD
Maria o imbraca modern pe prietena ei. – o este pronume personal în Ac, CD
Dacă se/își pot fi dublate de pronumele personal în Ac sau D sau un substantiv în același caz, atunci avem un verb pronominal, însoțit de pronume personal reflexiv, cu funcția sintactică de CD sau CI, exprimate prin pronume reflexiv.
În diateza reflexivă intră verbele care nu pot fi dublate de pronumele personal sau de un substantiv:
se roagă, se potrivește, se bucură, se gândește, își aduce aminte, își bate joc, se veștejește, își revine, se teme, a-și uita, se apucă, își închipuie
se pare, se aude, se vorbește, se zice, se spune, se crede – reflexiv impersonal
ATENȚIE
Se zice că a reușit în viață. – diateza reflexivă, se nu are funcție sintactică
Ei își ziceau pe nume – Ei își ziceau lor pe nume – diateza activă, își are funcția sintactică de CI, exprimat prin pronume reflexiv.
Sunt destul de apropiate diateza reflexiva cu diateza activa pronominala. Spre exemplu, mi se pare un pic fortata propozitia:
El si-a murdarit pantofii lui. – diateza activa pronominala pentru ca accepta reluarea printr-o forma accentuata, desi e logic ca pantofii lui, se intelege, nu putea sa spuna: El si-a murdarit pantofii ei. De aceea zic ca e fortata exprimarea.
Iti cureti hainele. – diateza reflexiva, nu se poate dubla pronumele printr-o forma accentuata, zic ei, desi la fel de bine ar putea fi fortata si aceasta propozitie: Iti cureti hainele tale murdare.
Eu poate complic situatia, dar consider ca insasi diateza activa pronominala este complicata. In clasa a VII-a noi am invatat de cele 3 diateze pe care le-am inteles, dar despre diateza activa pronominala nu tin minte sa ne fi predat.
Si alta intrebare, mai sunt situatii cand pronumele reflexiv “se” nu are functie sintactica, sau doar cand formeaza o expresie impersonala? Dati-mi, va rog, mai multe exemple cu “se” avand functie, respectiv fara functie.
Într-adevăr, reflexivul este complicat în limba română. Dar dacă țineți cont de regula dublării și a înlocuirii, atunci pare mai simplă. Diateza activă pronominală nu este un concept nou în gramatica limbii române. La nivel școlar, lucrurile au fost simplificate mai mult, ținând cont de vârsta celor cărora li se adresează (copii de 12,13,14 ani).
Exemplele date mai sus sunt forțate, cum spuneți, dar ele sunt niște artificii gramaticale pentru a diferenția verbele pronominale de cele reflexive. În vorbire nu utilizăm astfel de structuri. Nu dublăm cu pronume personal.
Îți cureți hainele. Este un exemplu interesant. Th Hristea, prof universitar, dădea două interpretări 1. CI – cui? ție – este varianta preferată în manuale (insuficientă d.p.v.d al dl. Hristea) 2. AT pronominal în D (ceva mai special) – hainele tale
ATENTIE se optează, totuși, pentru atribut pronominal (2) dacă substantivul este articulat (presupune construcția – îți cureți hainele tale)
Dacă substantivul nu este articulat cu articol hotărât Îți cureți niște haine/ o haină – este CI
Este o regulă de care va trebui să țineți cont atunci când analizați morfosintactic pronumele reflexive și cele pronominale.
Se nu are funcție sintactică atunci când apare în expresii impersonale sau în verbe reflexive, enumerate mai sus (cu siguranță lista nu este exhaustivă)
Se plimbă mult. – diateză reflexivă, fără funcție sintactică.
Atenție și la sensul lexical al verbului (sunt mai mulți factori). Logic, nu pot să spun eu mă plimb pe mine.
Se are funcția sintactică de CD, atunci când este pronume reflexiv
Se piaptănă. Se îmbracă. Se spală
Pentru a stabili dacă este verb pronominal, conjugați la toate persoanele
eu mă spăl pe mine
tu te speli pe tine
el/ea se spală pe el/pe ea
noi ne spălăm pe noi
voi vă spălați pe voi
ei/ele se spală pe ei/ele
Atenție, totuși si la sens, dar și la celelalte posibilități de verificare (înlocuirea cu un pronume personal). Eu mă gândesc. Tu te gândești, deși se conjugă, este reflexiv.
Totusi, in exemplele dvs. ce le-ati dat la puctul B. Diateza reflexiva (din articol) nu inteleg de ce au caz, (D/Ac), pentru ca eu nu reusesc sa pun intrebarea astfel incat sa-mi raspunda pronumele reflexive:
Eu mă gândesc la tine. – cum il aflu pe “ma”?
Eu îmi amintesc de tine. – cum il aflu pe “imi”?
Din puctul meu de vedere nu au functie sintactica pentru ca nu se poate pune intrebarea. Sau daca gresesc, corectati-ma.
Nu au funcție sintactică. În situațiile acelea ele sunt chiar verbe reflexive – a se gândi , a-și aduce aminte (locuțiune verbală).
Însă forma pronumelui care ajută la formarea diatezei reflexive este cea de pronume personal (persoanele I și II)/pronume reflexiv (persoana a III-a) în Ac sau D. Se face referire la modul în care se construiește diateza reflexivă.
pe mine mă m- Ac Eu m-am îmbrăcat – mă este CD, în Ac, avem verb pronominal, ptr că pot înlocui cu Eu îl/te/o îmbrac
Eu mă bucur – mă este marcă a reflexivului fără fcț sintactică, avem verb reflexiv (a se bucura), dar forma pronumelui reflexiv este de AC.
mie îmi mi D Eu îmi spăl hainele – îmi este CI (cui? mie?) în D, avem verbul pronominal a se spăla, pot să înlocuiesc cu Eu te/o/ le spăl
Eu îmi aduc aminte – îmi nu are funcție sintactică. Intră în structura locuțiunii verbale, dar forma pronumelui reflexiv este de D
Cazul apare doar când are funcție sintactică.
Multumesc frumos pentru exemplele explicite, chiar imi sunt de folos. Sunteti printre putinele bloguri care si raspund comentariilor/intrebarilor. Aveti un blog complet in ce priveste gramatica limbii romane pentru care va apreciez munca. Urmeaza sa-l mai rasfoiesc si sa revin cu intrebari daca mai intampin dificultati de intelegere si bineinteles daca sunteti disponibili sa-mi raspundeti. Momentan sunt la capitolul “invatare”, recapitulare de fapt din clasele VII – VIII, desi am terminat de mult scoala.
Mă bucur mult și vă aștept întrebările. Succes în tot ceea ce doriți să faceți!
Am o întrebare
Ce conjugare are un verb la diateza pasiva
Adică cum luam conjugarea
A vb “a fi” de exp sau a participiului
A verbului la participiu, verbul de conjugat. A fi funcționează ca un instrument gramatical care mă ajută să formez pasivul.
Vă rog frumos, spuneți-mi cum se folosește : doresc sa merg ,doresc sa candidez ori imi doresc sa merg , imi doresc sa candidez?! Va mulțumesc anticipat! Numai bine!
Verbul a dori este, conform dicționarului explicativ al Academiei Române, verb tranzitiv, cu sensul de a tinde, a râvni, a năzui la ceva, a fi stăpânit de dorința lăuntrică de a face ceva. Prin urmare, în opinia mea, corect este doresc să merg, doresc să candidez.
Am o întrebare: la diateza pasivă ce verb se analizează? Cel auxiliar sau participiul? Dacă amândouă atunci de la care se ia conjugarea? Mulțumesc!
Se analizează ambele verbe, iar timpul și modul este cel al verbului copulativ. Deși verbul de conjugat este cel la participiu, a fi se conjugă practic, participiu comportându-se ca un adjectiv, se acordă cu subiectul
Elevii sunt lăudați – indicativ, prezent, persoana a treia, plural, diateza pasivă
Copilașul era spălat de mămica sa. – indicativ, imperfect, persoana a treia singular
Va multumim foarte mult pentru acest blog, pentru munca Dvs. si pentru faptul ca ne permiteti sa utilizam invataturile atat de pertinente pe care le faceti.Ne sunt de foarte mare ajutor si apreciem cat sunt de bine realizate.
Va doresc “Sarbatori Fericite”!
Vă mulțumim pentru aprecieri. Vă dorim ca noul an să fie liniștit și plin de împliniri.
cum adica sa ”dublam forma neaccentuata ” ?
formele accentuate ale pronumelui sunt: pe mine, pe tine, pe el, pe ea, pe noi, pe voi, pe ele, pe ei (Ac)
formele neaccentuate ale pronumelui sunt: mă, te, îl, o, ne, vă, le, îi (Ac)
formele scurte sunt cele care intră în componența verbelor reflexive sau pronominale. Dublarea înseamnă adăugarea formei accentuate la forma verbală
ex: eu mă gândesc pe mine – l-am dublat pe mă cu pe mine – nu are logică, prin urmare mă gândesc este verb diateza reflexivă
eu mă spăl pe mine – l-am dublat pe mă cu pe mine,are logică, prin urmare mă spăl este verb pronominal.
In exemplul: Dar ți-ai găsit! Ti este pronume personal?
In exemplul dvs. ți este forma neaccentuată a pronumelui personal, pers a II-a, sg. Este dativul etic, cu valoare afectivă, fără funcție sintactică.
Va multumesc mult! Cum pot face diferenta ditre formele neaccentuate ale pronumelui personal de cele neacctentuate ale pronumelui reflexiv?
De exemplu: Am inceput a plange cu zece randuri de lacrimi si a ne ruga sa nu ne sluțească.
A ne ruga= vb nepredicativ la diateza activ pronominala cu pronume reflexiv in Ac.
Sa nu ne sluteasca= tot activ pronominala?
Pronumele reflexiv forma neaccentuată avem când verbul e la diateza reflexivă.
(El/ea/ei//ele) Să nu ne sluțească – diateză activă. Pe cine să nu sluțească – pe noi, ne, unde ne este CD.
Am o nelamirire: in propozitia ,,Este atras de cartile politiste” avem un PN in diateza activa sau un PV diateza pasiva? (avand in vedere ca putem spune si ,,Cartile politiste il atrag”). Multumesc.
Este vorba despre un PV la diateza pasivă. Complementul de agent de cărțile este specific propozițiilor în care verbul este la diateza pasivă. Și, așa cum ați sugerat chiar dvs, verbul la pasiv poate fi cu ușurință transformat în verb la diateza activă. O seară bună!
Multumesc! Am gasit acest exemplu intr-o carte de pregatire pentru Evaluarea Nationala in care este considerat PN, ceea ce m-a derutat. O seara buna si dvs.!
In cazul diatezei activ pronominale, pronumele au valoarea morfologica de pronume personale sau reflexive? Multumesc
Este pronume reflexiv la persoana a III-a. Rolul pronumelui reflexiv la persoanele I și a II-a îl îndeplinește pronumele personal.
Si totusi, pot sa spun “Copacii sunt desfrunziti de vant.” // Vantul desfrunzeste copacii.
“De vant” = complement de agent
si “vant” = subiect, iar “copacii”= complement direct
Sigur. Aveți în acel caz o figură de stil – personificarea. Verbul a desfrunzi este folosit în principal cu sens reflexiv – a-și pierde frunzele. Ca fenomen natural, este clar că vântul este cel care face acțiunea. În vorbire întălnim mai rar o astfel de exprimare.
Ma durea burta – ce diateza este ?
ma durea burta pe mine – diateza activa sau reflexiva ?
multumesc
Este la diateza activă. Burta este subiectul, mă CD și doare predicat verbal.
Foarte explicative si usor de inteles raspunsurile date de dvs in blog!
Am o nedumerire: Exista Predicate Nominale cu Nume Predicative – adjective participiale sau doar Predicate Verbale la diateza pasiva?
Spre exemplu, cel de mai sus: Elevii sunt laudati. Eu as considera ca este PV la diateza pasiva, chiar daca nu este insotit de Complementul de Agnet, dar intalnisem si cazuri in care ma indoiam daca este PV sau PN.
Există ambele cazuri. Ca să nu mai aveți nedumeriri, încercați să puneți un Cde Agent. Însă uneori nu este suficient. Trebuie privit și din perspectiva logică, a conținutului. La diateza pasivă, subiectul gramatical nu coincide cu cel logic. Numele predicativ arată o însușire a subiectului, chiar și în cazul adjectivelor provenite din participiu.
Educația lui era îngrijită. – Aici avem clar un PN
Copacii sunt desfrunziți. – PN
Există și situația: Copacii sunt desfrunziți de vânt. (am întâlnit mai rar tipul acesta de propoziție) – PV diateza pasivă, deoarece apare C de Ag. (se creează un efect stilistic, deoarece copacii sunt mereu desfrunziți de vânt, n-ar mai trebui specificat)
Prin urmare
1. atenție la conținut
2, atenție la toate elementele prezente în propoziție
Multumesc mult!
Laptele e batut.
E batut=P.N?
E batut=pv la diateza pasiva?
E PN, unde bătut e NP exprimat prin participiu cu valoare adjectivală.
“Esti dispus sa ne cunoastem.” – Aici este un PV la diateza pasiva sau un P.N.?
Nu e diateza pasivă. Nu putem spune a fi dispus/ă de cineva. Este calitatea cuiva de a dori sau nu sa facă ceva.
Multumesc mult!
Buna ziua,
Am o intrebare. In propozitiile: Mi-i frig. Mi-i sete . Mi-i somn… ce diateza este reflexiva sau activa?
Bună ziua! Este diateză activă. FRIG, SETE, SOMN sunt subiecte, -i este PV, iar mi- este CI.
Excelent mod de a explica, de a prezenta și de a răspunde întrebărilor! Felicitări! Mă delectez citind site-ul dumneavoastră 🙂
Ne bucurăm mult! O zi minunată!
Va rog,
Spre exemplu in propoziția “Martorii fuseseră audiați”
“Fuseseră” este verb copulativ sau auxiliar. Imaginar as putea Adauga un complement de agent. Dar nu e prezent. Deci e sau nu auxiliar. Va rog. Nu înțeleg.
Scuze pentru întârziere. Este verb auxiliar, predicatul fiind verbal, la diateza pasivă.
Pentru a deosebi PN de PV la diateza pasivă trebuie să știți că:
verbul la diateza pasivă exprimă o acțiune pe care o suferă subiectul
numele predicativ exprimat prin adjectiv provenit din participiu arată o caracteristică a subiectului.
Deci, acțiunea de a audia s-a răsfrânt asupra martorilor.
Sărbători fericite!
Imi cer scuze , imi cer iertare , imi place , sunt la diateza activa pronominala ?
Imi amintesc de tine .
Imi amintesc de tine (mie) , aici se poate dubla , dar nu inteleg de ce e reflexiv si nu activa pronominala.
Observația dvs este pertinentă.
Este adevărat că se poate dubla cu pronume forma accentuate, dar, diateza reflexivă ține foarte mult și de semantică, de sensul lexical al cuvintelor.
îmi amintesc de tine – este verb reflexiv, a-și aminti
îți amintesc – este verb tranzitiv a aminti.
Verbele reflexive personale, parte a diatezei reflexive arată
„acțiuni ce se îndeplinesc cu mintea” (Ștefania Popescu, Gramatica practică a limbii române, pg. 329).
La rândul său, GA afirmă că verbele însoțite de pronume reflexive intră în diateza reflexivă când acțiunea este făcută cu participarea intensă din partea subiectului sau cu un interes special (reflexivul dinamic). (GA, vol. I, pg 209)
În exemplul eu îmi amintesc, îmi este pronume reflexive, parte a diatezei reflexive (se acordă în persoană și număr cu verbul).
Lingviștii încă dezbat problema reflexivului, Cei mau mulți sunt de părere că atunci când formele îşi, şi, şi-, -şi, -şi-, se, se-, -se, s-, -s stau pe lângă verbe reflexive, dinamice, eventive, impersonale şi pasive, acestea devin mărci ale diatezei reflexive și îşi pierd rolul sintactic, iar atunci când stau pe lângă verbe pronominale obiective şi reciproce aceste îşi păstrează calitatea de pronume.
Îmi cer scuze/ iertare mi se par formulări improprii – nu cred că îți poți cere scuze ție însuți/ însăți. Cu toate acestea, formularea este frecvent utilizată de vorbitori. În cazul acesta, ar putea fi vorba de un reflexiv care indică participarea intensă a vorbitorului.
Îmi place îmi este CI în D, diateza activă.
Iertati mi remarca, “nu cred ca iti poti cere scuze tie insusi/insasi”-gresit, corect: “…..tie insuti/insati.” (nu am mai scris cu diacritice, dar avand in vedere ca este online, nu este o problema, dar dumneavoastra invatati niste copii si tocmai de aceea, chiar daca nu scrieti cu diacritice, formele trebuie scrise corect.
Nu trebuie să vă cereți iertare. Ne bucurăm când ne semnalați greșelile. Mulțumesc, modific.
Am si eu o intrebare: “Ma joc cu tine”, ma cert cu tine”, avand in vedere ca aceste verbe reflexive sunt de reciprocitate, in cazul in care le folosesc cu prepozitia “cu” si cu pronume, mai sunt la diateza activa sau la diateza reflexiva?
Nu, sunt tot la diateza reflexivă.
In enunțul ” se purta că și când ar fi fost prezentă”, verbele la ce diateză se afla?
se purta – diateza reflexivă (eu mă port
pe mine)ar fi fost prezentă – diateza activă (Predicat nominal)
Vă rog să mă ajutați în identificarea exactă a verbelor.
Situația A. În exemplele 1)-5) de mai jos, cuvintele “ocupate”, “potrivită”, “liniştit”, “neterminat”, “zugrăvit” sunt verbe la modul participiu sau sunt alte părți de vorbire (adjective, adverbe)?
1) Locurile erau ocupate.
2) Era mai potrivită priza cealaltă.
3) Acolo sunt mai liniştit.
4) A văzut desenul neterminat.
5) Se pricepe la zugrăvit.
Situația B. În exemplele 6)-11) expresiile “să se joace”, “s-au repezit”, “se uita”, “s-a enervat”, “se pare”, “se pricepe”, “vezi-ți”, “îşi amintesc”, “a-şi da” sunt verbe, în aceste forme, sau particulele “se”, “s-“, “-ți”, “îşi”, “-şi” nu fac parte din verbe?
6) Voiau să se joace şi s-au repezit afară.
7) Se uita în altă parte, fiindcă s-a enervat.
8) Se pare că se pricepe.
9) Vezi-ți de lucru.
10) Îşi amintesc de anii de şcoală.
11) Ostaşii erau hotărâți a-şi da scump viața.
Mulțumesc.
SITUAȚIA A
1) Locurile erau ocupate. – PN, ocupate este verb la participiu cu valoare adjectivală precedat de verbul copulativ erau are funcția sintactcă de NP
2) Era mai potrivită priza cealaltă. – PN, potrivită este verb la participiu cu valoare adjectivală precedat de verbul copulativ era, are funcția sintactcă de NP
3) Acolo sunt mai liniştit. – PN, liniștit adjectiv cu funcția sintactică de NP
4) A văzut desenul neterminat. adjectiv, are funcția sintactică de Atribut adjectival
5) Se pricepe la zugrăvit. – Complement prepozițional, la zugrăvit este verb la modul supin (paricipiu precedat de prepoziție)
SITUAȚIA B
6) Voiau să se joace şi s-au repezit afară. – sunt verbe reflexive, se nu are funcție sintactică
7) Se uita în altă parte, fiindcă s-a enervat. – se uita este reflexiv, iar s-a enervat este activ pronominal (verificăm: eu m-am enervat pe mine, tu te-ai enervat pe tine, eu te-am enervat pe tine etc. În cazul verbului a se uita, cu sensul de a privi, nu putem spune eu m-am uitat pe mine)
8) Se pare că se pricepe. – reflexiv impersonal
9) Vezi-ți de lucru. – imperativ, ți este atribut pronominal (vezi de lucrul tău)
10) Îşi amintesc de anii de şcoală. – reflexiv, și intră în componența verbului
11) Ostaşii erau hotărâți a-şi da scump viața. Aș trata a-si da viata ca pe o locuțiune verbală, unde -și nu are funcție sintactică.
NUMAI BINE!
Mulțumesc pentru explicațiile detaliate şi vă rog să mă scuzați pentru dubla postare.
Cu mult drag!
Vă rog să mă ajutați la identificarea exactă a verbelor.
Situația A. În exemplele 1)-5) de mai jos, cuvintele “ocupate”, “potrivită”, “liniştit”, “neterminat”, “zugrăvit” sunt verbe la modul participiu sau sunt alte părți de vorbire (adjective, adverbe)?
1) Locurile erau ocupate.
2) Era mai potrivită priza cealaltă.
3) Acolo sunt mai liniştit.
4) A văzut desenul neterminat.
5)Se pricepe la zugrăvit.
Situația B. În exemplele 6)-11), expresiile “să se joace”, “s-au repezit”, “se uita”, “s-a enervat”, se pare”, “se pricepe”, “vezi-ți”, “îşi amintesc”, “a-şi da” sunt verbe, în aceste forme, sau particulele “se”, “s-“, “-ți”, “îşi”, “-şi” nu fac parte din verbe?
6) Voiau să se joace şi s-au repezit afară.
7) Se uita în altă parte, fiindcă s-a enervat.
8) Se pare că se pricepe.
9) Vezi-ți de lucru.
10) Îşi amintesc de anii de şcoală.
11) Ostaşii erau hotărâți a-şi da scump viața.
Mulțumesc pentru timpul acordat.