NU [adverb de negație] + VERB AUXILIAR
1. N-AI sau NAI
nu + ai + verb terminat în -t/-s [participiu]
- N-ai venit la întâlnirea noastră. [ Tu nu ai venit …]
- N-ai adus toate cărțile pe care ți le-am cerut. [Tu nu ai adus…]
…dar…
nu + ai [verb a avea, indicativ prezent, persoana a II-a singular - tu]
- N-ai nicio grijă că toate lucrurile se vor rezolva. [Tu nu ai nici o grijă…]
- N-ai bani suficienți pentru costum.
NAI – substantiv – instrument muzical
Gheorghe Zamfir cântă la nai.
2. N-A sau NA
nu + a + verb terminat în -t/-s [participiu]
- N-a vrut să vorbească așa. [El/Ea nu a vrut…]
- N-a scris nicio scrisoare părinților. [El/Ea nu a scris…]
NA – interjecție
Na! ia de satură-te.
3. N-AȘ sau NAȘ
nu + aș + verb la infinitiv [condițional optativ prezent]
- Ce n-aș da să vin și eu.
- N-aș putea spune că nu-mi plac dulciurile.
- N-aș vrea să plece.
- De n-aș fi eu, nimic n-ați face.
NAȘ – substantiv comun, masculin, singular
- Are un singur naș.
- Eu îți voi fi naș.
4. N-OI sau NOI
nu + oi + verb la infinitiv [viitorul popular, persoana I, singular]
Dacă n-oi putea să vin, vă anunț. [Eu nu (v)oi putea]
NOI – pronume personal, persoana I, plural, nominativ
Nici pe noi nu ne-a chemat la ziua lui.
5. N-OR sau NOR
nu + or + verb la infinitiv [viitorul popular, persoana a III-a plural]
Cred că n-or să se mai întoarcă.
NOR – substantiv comun, masculin, singular
Deasupra casei trecea un nor fumuriu.
No Comments Yet