Este o orientare literară caracterizată prin simpatie față de popor, în special față de țăran. S-a constituit în jurul revistei Viața românească, apărută la Iași în 1906, sub conducerea lui Garabet Ibrăileanu.
TRĂSĂTURI:
- atitudinea critică față de structurile societății contemporane, așa cum se reflectă ea în unele opere influențate de ideile poporaniste;
- simpatia față de țărănime;
- promovarea idealului de luminare a țărănimii, prin răspândirea culturii în rândurile ei;
- dezaprobarea falsei înfrumusețări a vieții;
- atitudinea realist-critică.
Vezi SURSE
No Comments Yet