Pentru literatură, perioada interbelică este o perioadă prolifică, în special pentru romanul românesc, al cărui proces de modernizare atinge maturitatea deplină.

Trăsături ale romanului românesc din perioada interbelică:

1.lărgirea și diversificarea tematicii:

  • tematica rurală continuă prin Liviu Rebreanu și Mihail Sadoveanu.
  • tematica citadină – Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu, Hortensia Papadat Bengescu, Camil Petrescu, George Călinescu
  • războiul și consecințele sale asupra conștiinței umane– Liviu Rebreanu (Pădurea spânzuraților), Camil Petrescu (Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război), Cezar Petrescu (Întunecare)
  • apare prototipul intelectualului – Camil Petrescu, Cezar Petrescu
  • explorarea zonelor profunde ale psihicului, prezentarea vieții interioare a eroului – Liviu Rebreanu (Pădurea Spânzuraților), Camil Petrescu (Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Patul lui Procust), Hortensia Papadat Bengescu (ciclul Hallipa), Mateiu Caragiale (Craii de Curtea-Veche) etc;

2. interferența formulelor tradiționale cu cele moderne:

  • domină formula realistă, atât în plan social cât și psihologic – Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, Hortensia Papadat Bengescu, Camil Petrescu, George Călinescu

a) obiectivarea romanului românesc – Liviu Rebreanu (Ion)

– realismul balzacian – George Călinescu
– realismul liric și legendar – Mihail Sadoveanu (Frații Jderi)

b) romanul modern  de analiză psihologică – Liviu Rebreanu (Pădurea spânzuraților), Camil Petrescu (Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război)

  • formule estetice moderne (Marcel Proust), pentru a reda stările difuze, de exaltare a trăirilor, profundă analiza psihologică până în zonele subconștientului.

3. Tehnici compoziționale diverse

  • construcția circulară
  • romanul ciclu
  • romanul unei familii
  • romanul dosar de existențe – Patul lui Procust
– tehnica autenticității
– unghiuri multiple
– epistole (Patul lui Procust)
– note ample de subsol cu comentariile autorului
– jurnal

 

Vezi SURSE