Ghiță este un personaj complex, măcinat de tentația de a se îmbogăți și dorința de a rămâne un om cinstit. Tensiunea din interiorul îl transformă într-un om irascibil, capabil de orice. Pe de altă parte, Lică este lipsit de scrupule, abil în afacerile sale și mereu în gardă de frica legiuitorilor și a temniței. Astfel, […]
You are browsing archives for
Category: Proză
Mara, de Ioan Slavici
Ion Slavici a fost una dintre personalitățile proeminente ale literaturii române, format la școala transilvăneană în spiritul dragostei de neam și al prețuirii creației populare. Romanul Mara, publicat în 1894 în fascicole în revista „Vatra” și în 1906 în volum, este cel mai valoros dintre romanele sale. Roman de factură tradiționalistă, „Mara” zugrăvește viața țăranilor […]
Popa Tanda, de Ioan Slavici – momentele
EXPOZIȚIUNEA Este prezentat personajul principal, părintele Trandafir, un om harnic și strângător, dar prea sincer și prea direct cu oamenii. INTRIGA O constituie mutarea părintelui în urma intervenției sătenilor din satul Sărăceni. DESFĂȘURAREA ACȚIUNII prezintă eforturile făcute de preot pentru a-i determina pe locuitorii acestui sat să muncească și să devină gospodari. Eforturile preotului se […]
Fefeleaga, de Ion Agârbiceanu
Demonstrați că Fefeleaga de Ion Agârbiceanu este o nuvelă Nuvela este o specie a genului epic, în proză, în care se relatează o singură întâmplare, personajele sunt reduse ca număr, surprinse în mediul lor. Acțiunea urmărește, de cele mai multe ori, un singur plan, iar personajul este reprezentativ pentru un o categorie socio-umană. Măria Dinului, […]
Caracterizarea lui Sobieski
Personaj complex realizat în antiteză cu bătrânul plăieș moldovean, Sobieski, regele Poloniei, este caracterizat prin două planuri: primul plan reliefează trăsăturile de caracter al doilea plan releveu sufletești Încă din primul episod cea mai importantă trăsătură de caracter se vădește ar fi trufia, mânată de orgoliu. Astfel acest rege în floarea vârstei mâhnit de înfrângerea […]
Caracterizarea plăieșilor – Sobieski și
Nuvela istorică Sobieski și românii, din ciclul Fragmente de istorie, evocă în stil romantic o imagine vie a faptelor strămoșilor noștri. Caracterizarea personajelor se realizează prin procedeu romantic antiteză. Pe de-o parte se află regele Poloniei, mândru, asupritor, prezentat de autor sumar, în câteva rânduri. El este rănit în orgoliul său de cuceritor și se […]
Sobieski și românii, de Costache Negruzz
Scriitor aparținând generației pașoptiste, Costache Negruzzi a rămas în literatura română ca întemeietor al nuvelei istorice, cea mai valoroasă dintre creațiile sale de acest gen, neegalată de alt autor român, fiind Alexandru Lăpușneanul. Nuvela este specia epică în proză cu un singur fir narativ, urmărind un conflict unic, cu un număr de personaje nu prea […]
Caracterizarea lui Lefter Popescu – Două
Lefter Popescu este personajul central al nuvelei Două loturi întrucât participă la toate momentele acțiunii, iar celelalte personaje acționează în funcție de comportamentul său. Cu cele mai multe dintre personaje, Lefter Popescu e află în conflict fie temporar, fie de durată. El este un neînsemnat funcționar într-un minister care duce o existență umilă, starea socială […]
Două loturi, de I.L. Caragiale
Cunoscut ca fiind cel mai mare dramaturg din literatura română, I.L. Caragiale s-a remarcat și-n proză, momente, schițe și nuvelele fiind la fel de memorabile și de cunoscute ca și comediile sale. Nuvela Două loturi a apărut prima oară în Gazeta săteanului, XV, în 1898-1899, sub numele Două bilete pierdute și cu dedicația „Lui Gherea”. […]
Caracterizarea lui Goe
Caracterizarea lui Goe este realizată atât direct, cât și indirect, prin comportament și limbaj. Încă de la început, autorul ni-l prezintă ca un băiețel „foarte impacient”, încruntat, care vorbește cu „un ton de comandă”. Este singura intervenție a autorului. Caragiale își lasă personajele să se prezinte singure, să vorbească și să acționeze după bunul plac. […]